Efectul Lucifer

 

Interesantă teoria lui Philip Zimbardo privind impactul forțelor situaționale asupra deciziilor individuale.

Teoria este expusă în lucrarea Efectul Lucifer, tradusă în 2009 și în limba română.

Zimbardo continuă cercetările lui Milgram în domeniul psihologiei sociale.

Stanley Milgram a testat experimental la Universitatea din Yale (1963 prima descriere a experimentelor) capacitatea unor cetățeni de-a acționa împotriva propriei conștiințe morale în condițiile unei presiuni din partea unei persoane cu autoritatea, constanta urmărită numind-o „acord de supunere în faţa unei autorităţi”.

 

Debutul cercetărilor lui Zimbardo l-a constituit Experimentul Standford, în cadrul căruia a cercetat modificările comportamentale ale unor oameni normali puși în rolurile de gardieni și deținuți într-o închisoare simulată în subsolurile Universității Sandford.

Teza principală: puterea situațională triumfă asupra puterii personale în anumite contexte.

Forțele situaționale creează câmpuri de forțe situaționale (deci se poate vorbi și de o influență multiplă).

De partea individului se poate vorbi de existența unui set de procese psihologie care au puterea de a-i determina pe oamenii buni să facă rău:

–          Dezindividualizarea

–          Obediența față de autoritate

–          Pasivitatea în fața amenințărilor

–          Autojustificarea

–          Raționalizarea

Intervine în aceste cazuri fenomenul dezumanizării, încărcat de două semnificații diferite: dezumanizarea agresorului și dezumanizare victimei (autorii percep victimele ca având un minus de umanitate, ca fiind „aproape oameni” sau mai curând apropiați de animale).

Se pune întrebarea: Cine creează contextele?

Intervenția Sistemului. Din perspectiva lui P. Zimbardo putem vorbi de matricea politică, economică, religioasă etc.; adică sistemele. Relația cauzală este de forma următoare: sistemul generează situațiile (în cadrul cărora intervin forțele situaționale) în care este prinsă persoana. Analiza se poate efectua în sens invers: consecințe (rezultate, actele de violență) ne conduc la persoană (de fapt la persoane, în discuție rămânând și ceva din atitudinea victimei) pe care o analizăm în contextul forțelor situaționale a căror cauză trebuie căutată în sistem (sau sisteme).

Judecarea sistemului are două tipuri de efecte:

–          Deculpabilizarea (parțială sau totală) a individului prins în câmpul forțelor situaționale

–          Culpabilizarea societății (în sens larg sau restrâns) care generează și girează sistemul.