În căutarea identității
Nu țin cu orice preț să amestec discuția despre politică într-o temă ce ține de discursul științific. Însă, discuția despre viitor nu poate ocoli uneori zona politică. În cazul acestui articol importantă a fost posibilitatea ca ziua de ieri, 9 mai 2019, să fie un revelator a două mari posibilități pe care ni le pune la...
În bună măsură relevanța întrebărilor privind impactul evoluției tehnologice, în special al Inteligenței Artificiale (AI, pentru a folosi acronimul consacrat în limba engleză), este dată de urgența asociată acestui fenomen. Preocupările pe tema AI au caracter urgent? Răspunsul la această întrebare mi-a fost sugerat în bună măsură de articolul lui Yochai Benkler, Don’t let industry write...
În continuarea efortului unor minime lămuriri conceptuale prealabile conferinței Smart Cities Need Upgraded Humans / Orașele inteligente au nevoie de oameni perfecționați (vă reînnoiesc invitația de a participa la ea, pornind de la informațiile pe care le puteți găsi accesând acest link) consider utile câteva scurte precizări privind alegerea titlului conferinței, accentul căzând pe termenul oameni...
mplicarea mea, alături de alți doi colegi, în organizarea conferinței susținută de prof. Stefan Lorenz Sorgner, Smart Cities Need Upgraded Humans[1], mă obligă să fac ceea ce cred că este potrivit: să ofer câteva referințe utile pentru a înțelege mai ușor discursul autorului. Precizez că recomandările mele nu sunt ex cathedra, ci survin după parcurgerea în mod personal...
Politicienii români ne par din ce în ce mai proști, primul ministru al României, Viorica Dăncilă, figurând în topul listelor noastre. Povestea asta pare să ne inducă un sentiment de mulțumire, mintea noastră rulând rapid diferite argumente care ne avantajează. Unul dintre ele bănuiesc că sună cam așa: Noi suntem mai isteți decât ei. Fiind mai...
Prostia fudulă indică o cădere epistemică a unora dintre oameni, în cadrul căreia ei nu știu că nu știu. [1] Formula corectă este de fapt „nu știu ce (cred că) știu”, ea indicând implicit că oamenii afectați ar putea ști ceva. Dacă ar fi să ghicesc răspunsul cred că este simplu: știu că își pot impune...
O constatare inteligentă a lui Yuval Noah Harari[1] asupra organizării timpului îmi atrage atenția asupra unei realități căreia nu i-am găsit până acum formularea adecvată: societatea industrială a modificat în mod radical ritmurile umanități, generând trecerea de la bioritmuri la o standardizare a temporalității. Organizarea naturală a timpului (adică orientarea în timp după „cele două naturi”,...
Dreapta politică pare să uite subit regulile economiei de piață în momentul în care vine vorba despre specialiștii din sănătate. Deși deficitul de personal este de notorietate, împreună cu contribuția migrației la această situație, în mod ciudat este refuzată o abordare frontală a problemei, în termeni de cerere și ofertă. În contextul unei piețe a forței...
Constat o problemă gravă în modul în care opinia publică și instituțiile statului se raportează la victimele accidentului de la Brașov, comparativ cu cele ale tragediei de la Colectiv. În ambele cazuri este vorba, în egală măsură, de cetățeni, diferența fiind, la prima vedere, doar de număr. Între cele două categorii există însă o altă diferență,...
Protestele declanșate de tragedia de la Colectiv sunt întemeiate, ineficiența și indiferența marii majorități a politicienilor fiind reală.[1] Protestele omit însă ceva important, ce poate denatura eficiența întregului demers: distribuția culpei, respectiv mulțimea categoriilor de vinovați. Suntem datori să ne amintim că drama celor de la Colectiv s-a întâmplat într-un club privat. Responsabilitatea instituțiilor statului și...
