Categorie Filosofia minții

science axiology 1

Emoțiile participă în mod esențial la deciziile noastre axiologice

Formula cotidiană „a fi emoționat”, rostită în moduri și contexte variate, nu dă seama de o intervenție excepțională a emoțiilor în viața noastră cotidiană, ci de un accent deosebit pus pe acestea, de prevalența și ambiguitatea emoțiilor, de-o incapacitate a afectivității de a-și ocupa locul și a-și juca rolul. Presiunea care determină ivirea unor astfel de...

thalamus-hypothalamus 0

Despre emoții și homeostazie

Faptul-de-a-te-simți-într-un-anume-fel dă seama de un mod de-a fi al corpului și de prezența unei forme de conturare a eului; abia pornind de la a simți ca fel-de-a-fi-de-fiecare-dată, adică drept mod al eului, este posibilă orice orientare a conștiinței. Sistemul ce realizează cotidian o prezentare a propriului corp, având la bază atât calea emoțiilor cât și pe...

ibrain12 0

Despre teza de realitate a propriului corp

Hărțile somato-senzitive, care constituie în primul rând reprezentări ale propriului corp,[1] dau seama de una din dimensiunile esențiale a ceea ce am numit teza de realitate a lumii, și anume de teza de realitate a propriului corp. Orientarea către propriul corp fiind una din dimensiunile esențiale ale conștiinței (pe ea fundamentându-se orientarea către lume), ea trebuie...

Space Oddisey 0

Homeostazie și sentiment

Dacă starea de fericire face parte din lumea sentimentelor (constituind un pol de orientare pentru ele) iar sentimentele constituie o formă de reflectare în plan mintal a homeostaziei, atunci fericirea este dependentă de gradul de armonie pe care reușim să-l obținem din partea propriului corp, de măsura în care găsim soluțiile oportune pentru a-l aduce la...

basalganglia-2 1

Emoțiile: despre tiparele motorii

Emoțiile ar fi fost la bază dispozitive[1] menite să rezolve problemele, ce asigurau, cu un grad tot mai mare de probabilitate, supraviețuirea. În termenii teoriei evoluției poate fi explicată transformarea și perfecționarea emoțiilor. Ivirea conștiinței ar fi adus cu sine posibilitatea conștientizării lor.[2] Altfel spus, apariția unei „emoții față de emoție” (care corespunde, în termenii lui...

Emotion3 1

Despre emoții și rațiune

Sufletul ar putea da seama de mintea emoțională, el fiind ce-a mai apropiată entitate culturală de ceea ce-i corespunde în planul biologicului. Puternicul simbolism al metaforei ar putea fi determinat și de semnificativa rezonanță afectivă pe care ea o are, fiind unul din sensurile ce ia naștere, simultan, rațional și afectiv. Dominarea minții de un sentiment...

Sens searching 0

Despre gândirea funcțională

Întrebarea lui Alexandru Dragomir: „De când s-a funcționalizat gândirea?”[1] îmi reține atenția, determinând o scurtă oprire asupra încercării de-a afla câteva răspunsuri posibile.  Gândirea a fost de la bun început funcțională, cultura și civilizația, rezultatele ei cele mai vizibile, fiind o mărturie în acest sens. Înțelegerea acestui mod de-a fi al gândirii este derutată de ceea...

I 0

Eul ca discurs juridic

Tendinţa de unificare, de constituire a Totalităţii, pare a fi generată de dorința Ego-ului de unitate, de-a fi unul (sau una), exercitată „în afară”. Abia apariţia discontinuităţii în acest pol identic (subconştientul fiind exemplul cel mai tare în acest sens) a permis sesizarea discontinuităţilor. Unitatea unei lumi este bazată pe dorinţa de unitate (adică de identitate...

mind body debate 0

Despre corp, mediu și ivirea conștiinței

Corpul nostru oferă un patern de stimulare. Ideea corespunde cu experiența pacienților căror le-a fost îndepărtată o parte din creier, domeniile lipsa fiind formatate în zona rămasă datorită orientării pe care-o oferă canalele de stimulare. Intervine aici modelul de stimulare pe care-l constituie corpul. Corpul constituie astfel transcendentalul, realizând domeniul ce deschide posibilitate similitudinii și a...

home 0

Despre rostul lui „acasă” în conturarea sinelui

Un sens al realității personale (în accepțiunea slabă a termenului) este dat de jaloanele pe care le fixăm în trecerea timpului prin intermediul obiceiurilor. În acest context merită analizat rolul obiceiurilor în conturarea unei spațialități, a unei consistențe în timp a propriei existențe. Cred că obiceiurile personale trasează în bună măsură conturul superficial al propriei existențe....