Despre manipularea electorală: efectul „vagonul de orchestră”

Continui seria de prezentări a trucurilor cu caracter manipulator utilizate în campaniile electorale pe care am început-o cu „Gorila invizibilă”.

În politologie efectul sociologic numit „vagonul de orchestră” (Bandwagon Effect) arată faptul că mulți cetățeni votează cu partidul sau candidatul prezentat ca învingător sigur într-o cursă electorală din dorința de a fi de partea câștigătorului la finalul campaniei.  În varianta românească (aproximativă): efectul de turmă.

El implică o credință individuală eronată accentuată în actualul context informațional: deoarece cineva este popular asta înseamnă că este bun.

Acest efect explică motivul pentru care partidele politice și agenții lor de acțiune publică sondajele electorale care le avantajează candidatul.

Acest efect se bazează pe tendința unor oameni de a face anumite lucruri deoarece și alți oameni le fac. Cu alte cuvinte, el este o formă de securizare (anulare) a deciziei personale prin copierea deciziei unei mulțimi. În filozofie acest efect este cuprins în analizele referitoare la impersonalul „se”; explicat într-o variantă extrem de reducționistă: o persoană face un anume gest deoarece „așa se face”, bazându-se pe ceea ce ar putea fi considerat inteligența colectivă.

În termenii teoriei deciziei, în astfel de situații oamenii tind fie să ignore propriile informații pe care le au despre un subiect fie nu doresc să facă efortul de a se informa, aderând la comportamentele altora.

Fenomenul a fost explicat prin intermediul mai multor teorii, fiecare dintre ele dezvăluind aspecte particulare ale problemei. Câteva din explicații:

–          Explicația prin recurs la Logică: este un sofism (o eroare logică), respectiv o formă a argumentului ad populum (prin referire la popor) – încercarea de a arăta că o propoziție este adevărată deoarece majoritatea persoanelor o consideră adevărată. Un astfel de argument este eronat deoarece nu respectă condițiile logice pentru o judecată corectă. Suplimentar, el tinde să fie fundamentat pe o presupusă inteligență a mulțimii, respectiv pe o formă democratică a adevărului: mulțimile pot decide ce este adevărat.[1] Or, mulțimile tind deseori să se înșele la fel de mult ca persoanele.

Efectul cascada informației (Information cascade) intervine în momentul în care o persoană observă comportamentul altor persoane și acționează la fel ca ele, în ciuda informațiilor personale care ar justifica un comportament diferit. Acest efect include și faptul că o persoană poate acționa irațional datorită presiunii sociale care-i solicită un anume comportament.

–          Efectul de conformare (conformity effect)  – schimbarea credințelor și comportamentului unei persoane pentru a se adapta la cerințele unui grup. El presupune modificarea comportamentului datorită presiunii reale sau imaginare a unui grup.

Cel mai cunoscut și impresionant experiment este cel desfășurat de Solomon Eliot Asch în anii ′50: „experimentul liftul”.

Vă recomand cu căldură să-l urmăriți!

Același experiment reluat de alți cercetători pentru a verifica experimental validitatea teoriei:

Un experiment similar puteți să-l vedeți mai jos:

O prezentare generală a efectului puteți viziona aici:

Aici puteți găsi, în limba română, o prezentare pe larg a acestui efect.

 

 


[1] În baza efectului numit self fulfilling prophecy , acest gen de predicții pot să se adeverească.

Adaugă un comentariu

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>