Despre utilizarea gândirii magice în pandemia COVID-19

Gândirea magică este o încercare de a recăpăta senzația de putere atunci când este evident că lucrurile ne-au scăpat de sub control.

Romania a pus în practică o politică publică de luptă împotriva pandemiei COVID-19 bazată pe abordarea rațională. Dacă ne raportăm la țări precum Marea Britanie și S.U.A am putea chiar spune că stăm binișor.[1] Însă, partea rațională este evidentă în măsurile de distanțare socială și în câteva dintre strategiile epidemiologice, fiind deficitară sau chiar lipsind în alte zone ale acestei lupte. Cu alte cuvinte, în cadrul politicilor publice nu lipsesc abordările bazate pe gândirea magică. Voi indica în continuare câteva exemple de gândire magică practicată de guvernanți:

  • Magia militarilor. Este parte a unui tablou global în cadrul căruia asocierea magică cu puterea armelor/armatelor oferă speranțe unora dintre cetățeni. Efectul pare să fie legat de magia prezentării/vederii armelor de luptă, în joc fiind o combinație dintre „o logică” a similitudinilor (de tipul „Dacă avem arme atunci ne putem lupta împotriva a orice!”) și o iluzie a transferului de putere (de forma: „Militarii ne conferă putere. Deci, avem puterea să luptăm împotriva SARS-CoV-2!”). Cazul României nu este singular, alte state mergând chiar mai departe în etalarea trupelor și a armelor. Din păcate pentru cei care își făceau speranțe în eficiența magiei militarilor veștile sunt triste: sunt și ei la fel de sensibili la atacurile inamicului SARS-CoV-2.[2]
  • Utilizarea hidroxiclorochinei (Plaquenil) pe post de tratament magic[3]. Deși comunitatea științifică cunoaște că nu există dovezi privind efectul terapeutic la hidroxiclorochinei în cazurile COVID 19, oficialitățile anunță triumfător existența stocurilor necesare de Plaquenil, sugerând că suntem pregătiți pentru această luptă. De altfel, având în vedere izvorul acestei soluții terapeutice și dezbaterile pe tema lui, abordarea poate fi considerata un revelator al neo-feudalismului din sistemul medical românesc, conectat la cel specific sistemului medical francez[4].
  • „Dumnezeu să binecuvânteze România” rostit de un oficial la finalul prezentării unor măsuri bazate pe abordarea rațională a pandemiei. Este simbolul amestecului dintre raționalitate și magie în decizia guvernamentală.
  • „Revărsarea magică a banilor guvernamentali – simbolul unei fântâni nesecate. O magie întreținută de abordările guvernamentale, în încercarea de marketizare a dezastrului.
  • Ritualul sacrificial al restrângerii în exces a libertăților individuale. Această pseudo-soluție este o combinație dintre ritualul sacrificial ce poate îmbuna Divinitatea și împăcarea conștiinței pe care o aduce formula „Am făcut tot ce se poate!”. Faptul că societatea nu este deranjată de costurile pe care trebuie să le suporte cei vizați (profesioniștii mobilizați în lupta împotriva pandemiei) indică simultan preferința ei pentru soluții magice și prestigiul redus de care se bucură apărarea drepturilor și libertăților individuale ale unora dintre concetățenii noștri (un „egoism al libertăților”, ce este de fapt contradictoriu cu existența libertăților individuale, în sensul general al termenului).

Exceptând respectarea procedurilor epidemiologice generale, guvernanții utilizează în foarte mică măsură gândirea bazată pe dovezi. Motivul nu-l constituie vreo trăsătură specifică actualilor guvernanți, ci faptul că dezinteresul față de dovezi în elaborarea politicilor publice este o trăsătură definitorie a mentalității politice românești.

„Știm noi ce trebuie făcut!”, formula magică prezentă în mod explicit sau implicit în toate gesturile decidenților politici, da seama de incapacitatea de a admite necesitatea unei poziționări diferite în fața necunoscutului. Faptul că guvernanții nu simt nevoia să întrebe, să se consulte, să respecte mecanismele democratice, scoate la iveală doza de credință în magia conducătorului providențial.

Situația este efectul secundar, cu caracter magic, al mecanismelor democratice, bazat pe confuzia dintre „ales” (rezultatul preferințelor unei majorități) și „Ales” (rezultatul alegerii divine). Invocarea Divinității de o autoritate a statului laic indică măsură aderenței guvernanților la credința în statutul lor providențial.

În acest proces guvernanții ratează câteva adevăruri esențiale:

  • Cunoașterea nu este democratică. Chiar dacă funcționarea științei se bazează pe comunitatea oamenilor de știință, la final cunoașterea nu este stabilită în funcție de numărul de aderenți ai unei ipoteze, ci prin rezistența acelei ipoteze în fața încercărilor (critice) de a o invalida experimental.
  • Virusul nu este sensibil la gândirea politicienilor, în timp ce politicienii sunt sensibili la virus. Chiar dacă există inegalități sociale în fața riscurilor aferente COVID 19[5], nivelul de dezvoltare a cunoașterii științifice în România reduce certitudinile. Suplimentar, soluțiile tradiționale de salvare fie nu sunt accesibile acum (tratamentul în unitățile sanitare din alte state) fie nu sunt eficiente (pregătirea Spitalului Militar Central pentru tratarea oamenilor politici, în condițiile în care, așa cum am arătat deja, sistemele militare sunt la fel de permeabile la infecția cu SARS-CoV-2 și la consecințele acesteia).
  • Magia nu este cunoaștere, ci încercare de sporire a senzației de control prin apel la credința într-un mod de-a fi al realității ce corespunde dorințelor noastre. În cadrul discursurilor magice încercăm să potrivim lumea la modul nostru de a o înțelege în loc să ne potrivim noi la modul de-a fi al lumii. Această strategie ne sporește sentimentul de siguranță dar ne crește semnificativ riscul real. Utilizarea strategiilor bazate pe abordări magice scade priza asupra realului și probabilitatea de-a alege strategiile de supraviețuire eficiente.

Gândirea magică umple și multe din bulele sociale existente în rândul populației, câteva dintre  manifestările ei fiind de notorietate:

  • Pandemia este rezultatul unei conspirații. Explicația este simplă: este vorba de oameni cărora le este imposibil să accepte doza de hazard din existența noastră, preferând să o anuleze prin magia conspirațiilor. George Soroș a fost surclasat de Bill Gates în topul oamenilor malefici, realizat de adepții teoriei conspirațiilor.
  • Virusul nu se transmite prin intermediul Bisericii (în sensul generic al termenului). Transportarea IPS Pimen cu elicopterul[6] pe motiv de COVID 19 și infectarea călugărilor de la mănăstirea Putna a tulburat un pic speranțele în eficiența abordărilor bisericești.

Chiar dacă putem identifica exemple foarte multe de comportamente magice practicate de cetățeni, cred că ar trebui să-i privind dintr-o perspectivă diferită  comparativ cu cei chemați să ia decizii politice. Înainte de a ne grăbi să-i judecăm prea aspru ar trebui să descoperim cazurile în care fiecare dintre noi recurgem la gândirea magică pentru a ne furniza senzație de control, echilibrându-ne astfel psihic. Consecințele erorilor cetățenilor le suportă în cea mai mare parte cetățenii în cauză (excepție făcând situațiile în care îi infectează pe alții). Costurile greșelilor politicienilor le suportăm noi toți.

Pentru o abordare mai amplă a manifestărilor gândirii magice, la nivel global, în contextul pandemiei COVID-19 recomand articolul scris de Hugh Gusterson: COVID-19 and the Turn to Magical Thinking[7].

[1] Recomand o judecată prudentă a rezultatelor de până acum deoarece nu știm cu exactitate cui sunt datorate. Am încercat să indic câteva probleme în articolul Limite ale cunoașterii și efectele lor în pandemia COVID 19. Câteva recomandări prudențiale, https://covid.solidaritatea-sanitara.ro/studii/limite-ale-cunoasterii-si-efectele-lor-in-pandemia-covid-19-cateva-recomandari-prudentiale/

[2] A se vedea, spre exemplu, ponderea salariaților din spitalele militare infectați: https://covid.solidaritatea-sanitara.ro/ De altfel, în planul gândirii magice, dacă rata infectării militarilor ar fi fost diferită ne-am fi trezit cu un alt scenariu de conspirație bazat pe ideea: militarii au știut dinainte; deci virusul este o armă militară.

[3] În discuție este convingerea neabătută a eficienței acestui medicament (ce generează comportamentul magic), nu utilizarea lui din lipsă de alternative. Având în vedere urgența intervențiilor și absența alternativelor, este posibil ca problema să merite o suspendare temporară a regulilor tradiționale privind dovezile.

În aplicarea principiului primum non nocere, în medicină un tratament este utilizat doar dacă are beneficii dovedite. Nerespectarea acestei reguli face incertă balanța dintre beneficiile aduse de intervenția terapeutică și efectele ei secundare.

În același timp însă, panica generată de recunoașterea absenței unui tratament ar putea produce mai multe consecințe negative decât indicarea posibilității ca unul sau altul dintre medicamente să funcționeze. Cu alte cuvinte, în cazul pandemiei COVID 19 logica politică (politicii de sănătate publică) ar putea să necesite utilizarea altor reguli decât cele specifice cunoașterii științifice.

Regula abaterii de la regulă (instituirii excepției) pe care o putem avea în vedere: „Absența dovezii nu este egală cu dovada absenței.” (Absența dovezilor privind eficiența terapeutică a hidroxiclorochinei nu este egală cu dovada absenței eficienței acestui medicament împotriva SARS-CoV-2).

Diferența dintre „utilizarea hidroxiclorochinei din lipsă de alternative” și „credința că acesta este panaceul” este una semnificativă, cea de-a doua abordare blocând atât abordările terapeutice prudențiale cât și căutarea altei soluții terapeutice.

[4] He Was a Science Star. Then He Promoted a Questionable Cure for Covid-19, The New York Times Magazine (12.05.2020) https://www.nytimes.com/2020/05/12/magazine/didier-raoult-hydroxychloroquine.html?fbclid=IwAR1_Z42-UAYzplORpeugCq0JQh5f3PNywpa5qaasBgwCI6F_uK7QpG9K3ZM

[5] Un argument în acest sens este furnizat de Lizzie Wade, An unequal blow, Science  15 May 2020:

Vol. 368, Issue 6492, pp. 700-703, https://science.sciencemag.org/content/368/6492/700?utm_campaign=toc_sci-mag_2020-05-14&et_rid=17780079&et_cid=3326757&utm_source=Nature+Briefing&utm_campaign=71b5dc0575-briefing-dy-20200515&utm_medium=email&utm_term=0_c9dfd39373-71b5dc0575-42472175

[6] Deoarece elicopterul nu este un mijloc de transport accesibil publicului larg, el a devenit în ochii populației un simbol al privilegiaților. Nu face excepție utilizarea acestuia în scopuri medicale.

[7] Hugh Gusterson: COVID-19 and the Turn to Magical Thinking, Sapiens (12.05.2020) https://www.sapiens.org/column/conflicted/covid-19-magic/

Adaugă un comentariu

Articole similare

Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Switch to our mobile site