Teoria deciziilor: priming efect (efectul de pregătire)

Priming efect – un efect implicit al memoriei în cadrul căruia expunerea la un stimul influențează expunerea ulterioară la alt stimul, orientându-i sensul în care va fi interpretat cel din urmă. Survine în urma repetării unor stimuli perceptuali, semantici sau conceptuali.
El acționează în mod inconștient asupra subiectului, chiar și la oarecare distanță în timp.

Un exemplu de experiment în acest sens ne este oferit de documentarul BBC: How to make better decisions:
–    Contactul unui subiect cu ceva cald anterior luării unei decizii sau interpretării unei situații poate deschide persoana, o poate orienta către interpretări pozitive; altfel spus, scade intensitatea abordării critice, precaute, a lumii.
–    Invers, contactul subiectului cu ceva rece va activa viziunea negativă, închiderea față de lume.

Personal, cred că acest exemplu (și efectul în sine) poate fi interpretat în termenii intenționalității, căldura sau frigul activând una din cele două orientări fundamentale ale conștiinței: deschiderea către lume, optimismul etc., sau apărarea în fața lumii, neîncrederea (inclusiv în ceilalți), suspiciunea.
Efectul este studiat în special în teoriile cogniției și ale comunicării; dată fiind importanța lui în actul manipulării studiul se extinde la științele politice, marketing etc. Putem chiar să experimentăm pe propria minte acest efect.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=McS9BNeeW2k&feature=related[/youtube]

Aici ne interesează însă în special din perspectiva filosofiei minții, deoarece spune ceva despre câteva din multiplele moduri de-a fi ale conștiinței noastre. Am în vedere faptul că dezvăluie ceva din structura intenționalității, indicând câțiva dintre declanșatorii diverselor orientări.
Unul din experimente (BBC, Bang Goes The Theory Team)  a dezvăluit legătura dintre bani și foame: banii declanșează un impuls de alimentare excesivă, o dorință ce antrenează lăcomia inclusiv în domeniul alimentar.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=mW2SByfHpYg[/youtube]

Mai întâi alimentele și apoi banii fac parte din orientarea fundamentală către supraviețuire, ce antrenează dorința acumulării ca formă de a optimiza supraviețuirea. Pentru ambele teme acumularea excesivă nu constituie un pericol. Problemele sunt legate de exagerarea consumului; însă chiar și în cazul alimentelor organismul are o formă de pregătire pentru a face față excesului și a-l înmagazina pentru vremuri de lipsuri: grăsimea. Motiv pentru care obezitatea este legată în multe cazuri de amestecul tulbure dintre stimuli pe care societatea contemporană îl favorizează.

Același experiment indică și alte tipuri de efecte ale banilor ca factor declanșator al unei orientări față de lume, cum ar fi activarea unei forme de egoism și senzația că și ceilalți sunt orientați în mod similar. Efectul: o scădere semnificativă a dorinței de a ajuta ulterioară manipulării banilor. Un alt efect: creșterea rezistenței la durere, pe fondul probabil al generării senzației de putere de către bani.

Nota: Nu sunt sigur că traducerea prin efectul de pregătire este cea mai potrivită; ea trimite însă la o orientare a minții înainte de aplecarea ei asupra unei teme.

Adaugă un comentariu

Articole similare

Adaugă un comentariu

Un răspuns

  1. Simona C. spune:

    Se foloseste si in literatura romana de specialitate chiar termenul „efect de priming”. Am gasit si variante neaose, mai mult decat rezonabile in opinia mea, ca „efect al antecedentei inertiale”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Switch to our mobile site