În căutarea identității
Mediul de spital este indiscutabil unul îmbibat de autoritate, de inegalitatea raporturilor dintre personal (în special medici) și pacient. Rutina zilnică a activităților dintr-un spital generează prinderea într-o temporalitate circulară, concentrată pe prezent, accentuând ruptura față de modul cotidian de raportare la existență. Suplimentar, raportarea la viitor devenind una dominată de grijă, prezentul începe să constituie...
Presiunea exercitată de membrii unui grup asupra unei persoane din același mediu pentru a se adapta la o normă (formală sau informală) aduce la rândul ei cu sine, atunci când acest lucru se întâmplă în mediile profesionale din sănătate, pericolul introducerii și menținerii unor atitudini negative față de pacient. Faptul că această presiune se exercită, în...
Profesiile medicale sunt caracterizate de o dezumanizare funcțională, care le permite atitudini obiective asupra pacientului, atitudini prin intermediul cărora reușesc să depășească barierele empatice ce tind să blocheze gesturile profesionale în compasiune și satisfacerea interesului pe termen scurt;[1] Zimbardo numește această formă pozitivă de dezumanizare „grijă detașată”.[2] Din perspectiva interesului nostru, respectiv acela al cercetării acțiunii...
Rolurile în care sunt puşi salariaţii le consumă ceva din personalitate, profesia/locul de muncă ajungând deseori să facă parte din propria identitate. Situația este întâlnită într-o foarte mare măsură la medici, mai ales că în cadrul acestei categorii este frecvent sentimentul de castă. Faptul că „doctor” face parte din numele personal ajunge deseori să conducă la...
Teoria dezangajării morale, propusă de Albert Bandura, ia în considerare momentele în care conștiința morală nu mai este operantă. Moralitatea poate fi decuplată, cel mai adesea, prin tactica dezumanizării victimei. Este vorba de crearea unei zone insulare a-morale în care se naște sentimentul unui mod de-a acționa reciproc echivalent. Pentru sectorul sanitar similitudinea este dată de...
Astăzi împlinesc 42 de ani. Motiv pentru care urmează să primesc câteva cadouri. Pe vremea copilăriei (poate și puțin după) era momentul central al întregii zile. Acum sunt doar captivul tradiției, ținut să mă bucur față de unele cadouri și forțat să mimez bucuria față de altele. Ca să-i întristez pe cei apropiați pot spune că...
Fără a dori să anulez amploarea fenomenului și responsabilitățile individuale încerc aici o perspectivă sistemică asupra unui flagel cu care se confruntă sistemul sanitar, plățile informale sau „șpaga”. În analiza situațiilor specifice generate de banii plătiți personalului medical putem considera, în primă instanță, că este vorba de mentalitatea profesională, de modul de organizare a sistemului și...
Pornind de la teoria lui Philip Zimbardo privind existența forțelor situaționale, generate de o structurare particulară a sistemului social, acestea acționând în mod determinativ asupra comportamentului individului, îmi propun să analizez impactul forțelor situaționale asupra sistemului sanitar românesc, formele de manifestare și posibilele soluții de remediere și prevenire a unor astfel de situații. În alți termeni,...
Pe fondul tensiunilor iscate de isteria politică mi-a reținut atenția, vehiculată pe facebook, o convorbire telefonică dintre un moldovean și (bănuiesc) soția sa, el încercând să-i comunice un număr de telefon (din câte se pare din SUA). Pentru a înțelege tâlcul rândurilor ce urmează vă invit să ascultați mai întâi convorbirea: „Doi moldoveni dictează un număr...
Disonanţa cognitivă constituie un foarte bun mecanism explicativ al diferitelor comportamente, în special în situaţia în care ruptura unităţii persoanei este evidentă. La polul opus se află ideea postmodernistă conform căreia unitatea persoanei este doar un postulat teoretic (derivat dintr-o viziune totalitaristă ce înglobează și individul), regula constituind-o de fapt actele disparate ale individului, circumstanțiale, reacțiile...
