România este o țară cu prea mulți judecători și prea puțini mărturisitori. Inversarea ponderii ne-ar schimba un pic perspectiva pe care o avem unii asupra altora.
Orice rău vine dintr-un dezechilibru. Motiv pentru care chiar și excesul de pozitivitate riscă alunecarea de cealaltă parte.
Iubirea ar putea fi cel mai mare bias cognitiv.
Frumusețea fețelor care apar zilnic pe ecran ne schimbă treptat felul în care ne privim semenii. Dacă în mod cotidian am vedea doar oi la televizor n-ar dura mult să devenim zoofili.
Prețuirea pe care bărbații o arată femeilor slabe este egoistă: în preajma lor se bucură că pot mânca mai mult.
Problema pragmatismului este că orice comportament ca și cum tinde să genereze realitate socială, efectele necesitând de fiecare dată un criteriu de comparație pentru a justifica îndreptățirea noului.
După o vârstă orice junghi tinde să pară o ocheadă aruncată de Moarte.
Tinerețea este în sine o expunere violentă a individului la sentimente. Este perioada în care cea mai importantă dimensiune a existenței își capătă conturul prin intermediul unor supralicitări afective, memoria lor intrând în contururile personalității. Formele de epuizare a majorității emoțiilor posibile sunt urmate deseori de o calmare a individului pentru următoarele părți ale vieții lui, asigurându-i astfel conformarea, cu un grad ridicat de obediență, la mecanismele societății.
