Caută
Avatarurile unei existențe
CU GRATIE IN APARAREA ANALFABETELOR. De Caton Musceleanu

CU GRATIE IN APARAREA ANALFABETELOR. De Caton Musceleanu

(Acest articol este un comentariu la În apărarea culturii ca mediu posibil al unui viitor „Acasă” viitor)

Viorel spune : „nu pot purta o discuție pe teme esențiale fără să mă raportez la o teorie fundamentală, ca referință necesară”
Imi place sa fiu conectat cu emotia holistica a mesajului care se fiseaza intr-o culoare specifica de dupa citire gandurilor interlocutorului,  iar din credinta/cultura mea populara spun ca acest tip de dialog pe care il port io cu tine ar fi fost „mana cereasca” daca ar fi fost posibil intre ganditorii clasici dornici de o rezolvare definitiva a problemelor :)) Ne-ar fi scutit acum de reluarea temelor sau…. de o asa adanca „nevoie de rascolire a trecutului” : )) La prima senzatie simt asa „un soi de vinovatie” ca nu-ti pot raspunde /contribuii la construct pe inaltimea asteptarilor tale si pe bune imi cer scuze anticipat daca simti ca „te-am abuzat/fortat” :))
Intrand insa pe fluxul energetic al gandurilor tale cred ca nu doar in cultura mea ACASA este prin excelentza CEVA MEREU PREZENT / TRAIRE BUCUROASA in SUBSTANTZA LUI A FI/ curbura de trecut si viitor in/prin MINE/SINE si cordon ombilical cu MEMORIA COLECTIVA. Cred cu tarie ca  „softul divin” chiar da seama la modul ideal si de esența acestui „Acasă EXTINS in CURTEA CULTURII VECINE ”
Anterior am cazut de acord ca CONSTIINTA este intrinsec legata de EMOTII BAZALE care raspund stimulilor din arealul cultural al miscarii iar acestora, daca l-am decodat bine pe Nichita Stanescu,  li sau dat numele „necuvintele” adica prelungire NATURALA cu aceste emotii bazale/divine instalate in noi înainte de limbă. Mi se pare ca Nichita chiar definea „cuvantul” ca pe „un creer fara cap” aiurea umblator in univers asteptand sa fie prins si parca ma si simt acum in dialog cu tine, ca un copil alergand dupa cuvantul potrivit insa, nu sunt la fel de bine pregatit ca in copilarie cand eram „ gata inarmat” si alergam aiurea dupa fluturii din poenitza gata de cosit :)) Cu toate acestea gasesc ca la sfrasitul jocului nostru imi revine senzatia de satisfactie pe care nu o recunosteam  niciodata in numarul fluturilor prinsi raportat la cantitatea de efort depus ci in bucuria actuala, prezenta ca intre amintirile mele bazale iata sta acum engremata in softul divin si ALERGAREA AIUREA DUPA STIMULI COLORATI IN POIANA  LUI  IOCAN.
Cu privire la cererea ta legitima de a-mi desena ceva mai tusat „omul inainte de cuvant” am pastrat limbajul nonverbal in ograda „softului divin” tocmai prin faptul ca el e capabil de a se opune unei minciuni exprimate cu cuvantul si de aici dorintza mea de a lasa integral cuvantul ca instrument de lucru al culturii. In atare conditii cred ca e de accepat emotia ca subdiviziune/parte dinamica in conglomeratul constiintei ceea ce ma conduce logic spre concluzia ca ZORI NASTERII CONSTIINTEI pot fi plasati fara gres „la prima privire spre cer a celor iesiti din grota”. Dealtfel, teleportandu-ma in trecut cu softul divin la purtator,  cred ca cuvantul ca orice nastere a fost o nastere foarte dureroasa si s-a facut la presiunea cererilor constiintei care-si dorea un instrument de trasmitere a „necuvintelor”/emotiilor /sentimentelor ( prioritar dureroase )  care se plictiseau in ADN si in singuratatea de dinainte de nastere a cuvantului. Nu pentru ca n-am gasi ceva „stiintificitate” fug de teologic dar cu sigurantza limbajul teologic e mai aproape de a ne face inteligibili insa si io imi doresc separarea de teologic fiindca am o problema cu arhivele manastiresti si „PLUSVALORILE ACESTEI CASTE ” unde masor destula suferintza inglobata si munca exploatata a robilor/scalvilor iar „tradatorii clericilor” sau liderii lor in disputa cu lideri/regii  ai barbarilor ( am motive sa cred ca si in contemporaneitate ) sau inhaitat in detrimentul maselor exploatate. Pastrez totusi si pentru ei un bol / germene de bine ( avand in vedere rolul bisericilor in coagularea limbii si a poporului roman ) dar si pentru ca in tot raul de pe lume spune softul divin ca este si un ceva bun daca chiar sti si vrei sa-L scoti/cauti/privesti  :))
Da, si mult dupa nasterea cuvantului  „orintarea catre supravietuire”a fost principalul vector axiologic si explica  inglobarea softului divin la toti oamenii dar din punctul meu de vedere INTENSIUNEA softului divin este holistic privit BUCURIA DE A FI iar extensiunea o vad undeva in substanta lui A MA DARUI SENSULUI ( daca il vom gasi ininteriorul acestui ACASA DIVIN adica PREZENT si mereu PERFECTIBIL pentru ca,  mutatiile de care vorbesti/algoritmizarea miscarilor nu se produce ca mostenire decat daca softul il valideaza sensul experential al actiunii/informatiei.  Tocmai pentru ca ai sesizat corect „complicarea lucrurilor in folclor”,  imagineaza-ti cata nedreptate este in cultura populara care iata a pierdut 900 de variante ale Baladei Mioritza pastrand doar „varianta culta” a lui Alexandri. O fi varianta Alexandri si cea care raspunde ADN-ului tau cultural de vreme ce te framanta/chinuie gnoseologic  deopotriva si problema binelui si a „caprei vecinului” ? :))
Cat priveste exemplul cu mama care asistă neputincioasă la bătăile copiilor ei, esti nedrept Viorele cand faci afirmatia „ iata un mod exemplar de a vedea o mamă care trăiește pe propria piele rezultatele educației de care a fost capabilă” Sti foarte bine ca mediul exterior familiei are un rol mai mare sau cel putin egal in formarea noastra, iar dumneaei, ii putem reprosa  ca „mama analfabeta” ( caci nu are decat 6 clase nascuta intr-o familie 100 % romanesca ) ii putem reprosa cel mult faptul ca nu s-a incadrat cu educarea propriilor copii intr-o „metodologie nationala de lucru a mamelor” ceea ce… din cate stiu pana azi , inca nu a aparut :))
Pentru mine cea mai mare revolta a softului meu divin o simt cand imi imaginez „cultura culta” ca rezultat a unui grup mic de oameni si nesemnificativ numeric priviti sociologic , iata-i coalea asejati in rol de „buricul targului” in jurul problemelor universale, grup care inca nu au dat raspunsuri si inca nu si-a desemnat reprezentantul si care sa vina sa se recunosca ca ei sunt  principalii vinovati de raul istoric comis, accelerand distrugerea credintelor populare fiindca,  in atitudinile lor ( la modul academic general ) ei chiar cred ca nu mai e nevoie de IDEEA DE DUMNEZEU dupa holocaust si ii doare fix coalea in zero empatie de gloate/multimi si miliarde de schelete mergatoare in curtea lui ACASA PLANETAR. Da, softul meu divin chiar le refuza „circumstanta atenuanta” potrivit careia „ei nu ar fi guvernanti lumii” ( adica direct implicati in executiv la timpul prezent ) dar privit istoric institutiile si rezultatul muncii lor este inglobat fara doar si poate in i
nteriorul cunoasteri culte, a institutiilor , a STATULUI si RELIGIEI  ASUPRITOARE DE MULTIMI / GLOATE.
Cat priveste „perpetuarea necritică a unor mentalități dăunătoare” nu cumva este atribut colectiv ? Vezi „capra vecinului” Cred ca diferntza dintre noi este ca io scriu aici cu partea feminina din mine si rad de ma prapadesc de impotenta mea masculina care „nu-mi da scara potrivita sa urc in cultura culta” :)) . Cu partea masculina mi-am cerut deja scuze ca nu pot raspunde pe inaltimea asteptarilor tale. Chiar daca scoti in fata complementareitatea aici te simt ca esti foarte aproape de punctul de a fi convins ca „RAUL ESTE DE GEN FEMININ” si in curand o sa dai dreptate clericilor care perpetueaza definitia ca „femeia e coasta de drac” :))
DA „feminismul este marxist” si scoate in fatza „femeia asexuata cu muschi” dar io cred ca anterior chiar am spus si repet ca vreau sa ma plec si pe bune vreau sa fiu rob al GRATIEI  FEMINE ( chiar am o muza in acest sens in numele caruia vorbesc ) dar „nu din interiorul ideologiei feministe” ci din interiorul IMPLINIRI EI DE GEN IN SUBSTANTA LUI ACASA ceea ce…e putin altceva, fiindca, banui ca orice copil normal sau indragostit vrea sa faca ceva daca nu pentru mama care l-a nascut , atunci poate…. pentru mama copiilor lui,  ca sa-i fie mai usor in a se regasi apoi in sinele primordial
Tot efortul meu intelectual din intalnirea noastra l-am dedicat evidentierii importanta unui concept asa de frumos cum este „ACASA” lasat pe din afara sferei de preocupari a „culturii culte” si nicidecum sa am pretentia de al substantializa. In treacat fie spus si fara sa am dovezi de legatura directa stiu doar ca televiziunea „ACASA TV” s-a nascut la 9 luni dupa ce nu mi s-a aprobat un proiect cerut de televiziunea romana a acelor timpuri. Raman si acum la convingerea ca intesiunea acestui concept imi da energiile pentru SENSUL actiunilor scanate cu „softul divin” in toata extensiunea si dinamica sa.
Intrand pe o alta poarta, da, sunt familii reusite a unor copii orfani care DAAAA, chiar si in familiile cu multi copii sau monoparentale minim unul preia rolul parintilor. Daca avem cazuri de reusita a unora si revolta a multora, cei din urma sunt revoltati de intrarea grabita in acest rol de parinte dar reusitele, demonstreaza ca softul divin a suplinit lipsa  capacitatii operationale/experentiale in a se orienta in IDEALTIPUL lor de organizare. De ce nu se intampla 100 % reusita ? In cazul unui raspuns specific risc sa ma duc in cautarea unor solutii de sinucidere in masa a generatiei mele daca rolul de gen masculin s-ar opri doar pe rolul de tata.
Cat priveste „șirul de crime, hoții, violuri, trădări, lașități etc. care stau în spatele nostru” ca masculi le incumb in „forme agresiv egoiste de acumulare prin efort minim” si astfel, in spatiul lui ACASA extins am doua variante de lucru. a – ori mi le pastrez si le multiplic metodologic si  le aplic pe mai departe in „a razbate sa acumulez din curtea celor ce nu joaca dupa regulile mele la nivel planetar” , imaginandu-mi aici Europa ca INTREG ce se va repozitiona in lupta pentru suprematia globala langa alti „falocrati planetari” ori , varianta B,  – negociez cu restul falocratilor ( daca voi avea capacitatea continental/institutionala )  de a ne reorienta acesta agresivitate si metoda dupa cererile softului divin intr-o grija planetara cerut de substanta unui ACASA PLANETAR/COSMIC, aspect pe care o cultura mica ca a noastra il vrea dar nu-l poate impune si pe cale de consecinta nu are viitor fezabil, ceea ce ma obliga la O A TREIA CALE . Aceasta a 3-a cale imi solicita imaginatia sociologica si spun „hai sa profitam de lupta titanilor”  si sa ne sapam transee de reconstruire si ascundere/aparare serioasa a identitatii lui ACASA IN ROMANIA pe care il pot negocia / imbunatatii cu ACASA al ORICAREI CULTURI MICI din UE , DAR CULTURA MICA CU INTENSIUNE TARE ca a Greciei. Gasesc in acesta negociere/imbuntatire si o forma valida de aparare a cererilor softului divin.
:)) ajungand la ipoteza „bunului analfabet”, pe care mi-o atribui :)) poate ca mi se trage de la o mama analfabeta ( zero clase )  care a crescut 10 copii langa un tata cu doar 4 clase,  iar noi toti zece copii ai lor ( cu exceptia mea, care am crescut copii altora ) abia am crescut o medie de 2,7 copii si la final, nu cred ca gresesc cu mult in aproximare cand afirm ca fericirea noastra ( a fratilor si surorilor mele ) si implinirea noastra de gen nu aduna 50 % din multumirea implinirii de gen a mamei. Saltandu-ne statistic la nivel de locuitorii sub spatiul administrativ al limbii romane, deci statistic vorbind, numarul analfabetilor si implicit al reusitelor vazute la gramada, cred ca esti de acord ca este infinit mai mare cand il vad adunat in contributie PIB NATIONAL si este moral sa propun ceva doar asta numai in lipsa rezultatelor pe care nu le pot masura cu instrumentele „culturi culte” :)) Normal ca mai am rabdare, poate ca rasare totusi „o solutie academica” :)) alta decat reintoarcerea anlfabetilor pe bancile Ministerul Falocrat Roman al Educatiei  care nu are bani de gradinite in tziganie , adica , tocmai acolo unde rata demografica a Romaniei este inca onorabil salvata :)) Ca bomboana pe coliva vine si Ministerul Falocrat al Familiei care nici el n-are bani de implemntat legea adaoposturilor pentru femeile victime ale violentei domestice ( 217/2003 ).  Concluzia statistic – rationala desenata acum la orizont ne arata perspectiva ca in curand „analfabetii” vor fi si mai multi si mai violenti,  ceea ce incumba cu inalta probabilitate ca intr-un viitor imediat sa vedem o ALIANTA a celor mai frumoase femei cu „cei mai falocrati indivizii de areal” si va trebui ca TOTI sa-i aceptam ca pe „noii stapani ai ROMANIEI TIGANIZATE” spre disperarea „culturii culte”. Cred ca nu ma banuiesti de satisfactie in fatza acestei „infrangeri” dar sper ca in fatza acestei perspective „cultura culta” sa nu se apere din nou cu ceva solu
tii naziste. In lipsa solutiilor construite cultural dinspre mediul academic, prefer sa lasam solutiile softului divin sa-si spuna natural cuvantul si, cu sigurantza din punctul meu de vedere va fi ceva NATURAL ACCEPTAT si cu aceasta ocazie CULTURA chiar are sansa de a se repozitiona in prelungirea naturalului si nicidecum in contra lui :))
Emirul analfabetilor :))

Scris de
Viorel Rotilă
Alătură-te discuției

2 comentarii
  • Comentariu emirului,
    Citind textul tau, sincera cum sunt, recunosc ca am avut ceva dificultati de a-ti intelege conceptele si modul figurativ si ironic dulce in care scrii. Insa m-am relaxat si am inceput sa citesc cu placere de la paragraful in care alergi dupa fluturi.
    Nu cred totusi ca clerici perpetueaza ideea ca femeia e facuta din coasta de drac, fiindca din cate stiu aceasta ideea nu apare in vreun text din Scriptura. Mentalitatea colectiva romaneasca insa vina cu zicatoarea ca femeia are o coasta de drac…Ideea ca raul s-ar manifesta prin femeie sunt idei medievale. Daca era vreun cleric care sustinea ideea asta venea din partea clericilor catolici. Sa precizezi asta…
    Cred ca ceea ce tu scrii dincolo de vocabularul in spatele caruia te ascunzi, nu lasi loc interpretarilor ci e un soi de congruenta a militantului cu cea a omului a carui privire s-a cam aruncat si inspre dupa carti. 🙂
    De fapt din titlu si partea de final, tragi un semnal de alarma catre educatie si lumea analfabetilor. Am fi putut crede ca esti misogin. m-as fi revoltat citind titlul daca nu as fi avut rabdarea sa vad ca nici pe departe nu denota postarea ta asa ceva.
    succes!
    cu drag,
    elisabeta.

Viorel Rotilă

În căutarea identității