În căutarea identității
Problema noastră o constituie neo-feudalismul, nu comunismul. Societatea actuală este marcată de o combinație dintre instituțiile formale moderne și relații sociale tradiționale. Dacă privim lucrurile în această paradigmă vom avea șansa să înțelegem...
Centenarul tinde să ne indice vinovații pentru parcursul istoric al acestei nații: noi înșine. Hunii, tătarii, turcii, rușii etc. pălesc subit în fața urgiei pe care-o pune în scenă prezentul, pe fondul toleranței noastre: intrarea în epoca neo...
Prostia fudulă indică o cădere epistemică a unora dintre oameni, în cadrul căreia ei nu știu că nu știu. [1] Formula corectă este de fapt „nu știu ce (cred că) știu”, ea indicând implicit că oamenii afectați ar putea ști ceva. Dacă ar fi...
Vă amintiți această scenă din filmul Analyze This / Cu nașu’ la psihiatru? Câteva elemente din ea par că rezumă realitatea acestor zile: Contextul în care se desfășoară. Discursul fără noimă al lui Ben Sobel (Billy Crystal), menit doar să...
„Pentru că poate!” – cred că este răspunsul cel mai simplu. „Poate” în această ecuație dă măsura puterii. Cu alte cuvinte, în joc este încercarea lui Caligula de a-și evalua puterea pe seama suportabilității unei populații, mirat și el tot mai...
O constatare inteligentă a lui Yuval Noah Harari[1] asupra organizării timpului îmi atrage atenția asupra unei realități căreia nu i-am găsit până acum formularea adecvată: societatea industrială a modificat în mod radical ritmurile umanități...
Mi-am regăsit cele câteva însemnări prilejuite de-o scurtă vizită în Dublin. Câteva întâlniri semnificative au transformat-o într-o experiență interesantă: Un român care lucrează în Irlanda mi-a confirmat ceea ce știu, și încerc să susțin, de câțiva...
„Să fure dar să facă ceva și pentru noi!” ? În măsura în care corupția vizează un sistem de favoruri ce conectează între ei, în forme specifice de sprijin reciproc, membri ai familiei sau ai unei comunități, în discuțiile despre corupție sunt și...
Anul trecut (2017) am publicat al treilea volum din ciclul Jurnal de idei, cu titlul Avatarurile unei existențe. În bună măsură acest spațiu a constituit „Gazeta” în care cea mai mare parte a ideilor și-au căpătat chipul public, cu speranța...
Sunt uimit de numărul mare al susținătorilor monarhiei apăruți după moartea regelui Mihai! Și sunt uimit de propria-mi uimire, în condițiile în care recrudescența unei forme de fundamentalism religios, pe care o observ de mai bine de două decenii...
