În căutarea identității
Abordarea mea vizează o critică a feminismului ca ideologie (în forma existentă), a exagerărilor pe care le aduce cu sine (ca orice ideologie a secolului XIX sau XX), nu o negare a diferitelor mișcări pentru apărarea drepturilor femeilor, care sunt...
(Aceste rânduri constituie un comentariu la articolul Cu grație în apărarea analfabetelor, de Caton Musceleanu) Așa cum aminteam, sunt de partea Iluminismului, a efortului de a educa cetățenii, chiar asumând riscurile pe care le aduce cu sine...
(Acest articol este un comentariu la În apărarea culturii ca mediu posibil al unui viitor „Acasă” viitor) Viorel spune : „nu pot purta o discuție pe teme esențiale fără să mă raportez la o teorie fundamentală, ca referință necesară” Imi place sa fiu...
(Acest articol este un răspuns la În apărarea „Softului divin”. De Caton Musceleanu) Un scurt rezumat al discuțiilor anterioare pare necesar în acest moment: am pornit de la paideia (și am rămas tot acolo), încercând, fiecare, să găsim soluțiile...
(Acest articol este, în principal, un comentariu/o continuare la articolul Despre natură, cultură și multiplele surse ale binelui și răului) „Softul DIVIN” e de gen FEMININ Viorel spune : „Nu cred în „softul divin” în „bunătatea omului...
„Scrisoarea către Moș Crăciun” este un apel la normalitate,[1] către noi și despre noi. El se adresează în egală măsură guvernanților și guvernaților, în condițiile în care Moș Crăciun suntem fiecare dintre noi, în măsura în care asumăm o cât de...
Răspuns la o scrisoare invizibilă Chiar dacă pot să cad în mare măsură de acord cu faptul că, prin demersul meu oarecum didactic, sunt o extensie a unei instituții problematice (o viziune postmodernistă), ținând cont că mă bântuie și pe mine în mod...
Dragă Caton, Scuzele tale în ceea ce privește exprimarea într-o altă limbă nu fac decât să mă rușineze, în condițiile în care eu nu pot gândi în altă limbă decât cea maternă! Într-o altă limbă nu-mi ies decât discrete fraze convenționale (și acelea...
Postez aici articolul primului invitat, Caton Musceleanu. Articolul a fost transmis sub forma unui „comentariu” la câteva din postările mele (Despre Crăciun, „acasă” și înstrăinare, Despre spaima de normalitate, De ce nu putem forma o comunitate...
Pentru că ratăm comuniunea, adică faptul-de-a-fi-împreună ca împărtășire a unor valori comune. Suntem prea tulburați de multitudinea propunerilor axiologice care ne traversează pentru a mai avea capacitatea de-a adera la un sistem de valori, care să...
