Teoria dezangajării morale, propusă de Albert Bandura, ia în considerare momentele în care conștiința morală nu mai este operantă. Moralitatea poate fi decuplată, cel mai adesea, prin tactica dezumanizării victimei. Este vorba de crearea unei zone...
Fără a dori să anulez amploarea fenomenului și responsabilitățile individuale încerc aici o perspectivă sistemică asupra unui flagel cu care se confruntă sistemul sanitar, plățile informale sau „șpaga”. În analiza situațiilor specifice generate de...
Pornind de la teoria lui Philip Zimbardo privind existența forțelor situaționale, generate de o structurare particulară a sistemului social, acestea acționând în mod determinativ asupra comportamentului individului, îmi propun să analizez impactul...
Disonanţa cognitivă constituie un foarte bun mecanism explicativ al diferitelor comportamente, în special în situaţia în care ruptura unităţii persoanei este evidentă. La polul opus se află ideea postmodernistă conform căreia unitatea persoanei este...
Cum relația dintre noi și societate este mediată de grupurile sociale în care suntem prinși, orice modificare de atitudine sau valori acceptată de grup tinde să fie percepută drept o schimbare a valorilor sociale. Exemplul se aplică și în cazul...
Dreptul de a fi părinte este universal și cvasi-indiscutabil, deși unii părinți constituie surse de perpetuare a răului social. Tema mamei ca simbol al iubirii necondiționate față de propria odraslă este deja recurentă în cărțile mele. Simt nevoia...
Închiderea în orizontul temporal al situației dă seama de cunoașterea celorlalți doar raportat la condițiile prezente, fără prea multe legături cu trecutul, cu istoria personală a fiecăruia[1], persoana fiind redusă la condițiile de afirmare permise...
Forțele situaționale pot avea, la limită, puterea de a transforma indivizii prinși în spațiul lor în zombie, anulând acțiunea conștiinței de sine prin forțarea unui simulacru al imaginii de sine. Din această perspectivă, cel mai comod ne este să...
Puterea situației ne modifică gândirea, uneori în structurile esențiale, deoarece în baza principiului coerenței[1] noi trebuie să ne păstrăm identitatea cu imaginea pe care ne-am făurit-o despre sine, chiar în condițiile încălcării...
Putem vorbi și de o acțiune pozitivă a forțelor situaționale? În această ipoteză, eroismul, devotamentul etc., adică toate valorile sociale, nu ar ține nici ele de aranjarea trăsăturilor de caracter, ci de norocul de a te afla sub influența forțelor...
