Câteva soluții de intervenții pentru gândirea critică; alte cauze ale erorilor

În secțiunea Erori cognitive și biasuri cognitive. De ce greșim în mod previzibil și cum reducem erorile a cursului Gândire critică prezint o posibilă structură a cauzelor erorilor de gândire alături de o serie întreagă de biasuri cognitive.

În documentul atașat continui prezentarea altor cauze ale erorilor de gândire, propunând în același timp o abordare structurală a soluțiilor de intervenție.

Pentru a permite analiza corelațiilor dintre cauze și soluții de intervenții, reiau mai jos încercarea de sistematizare a cauzelor erorilor de gândire, așa cum este prezentată în cadrul cursului:

1. Absența exercițiului gândiri/experienței specifice
2. Erorile generate de deficite formative
3. Erorile logice – lipsa de pregătire (logică) sau nerespectarea regulilor logicii

Voi aborda această problemă via negativa în secțiunea dedicată sofismelor, indicând tipurile comune  de eroare.

1. Erorile statistice – lipsa de pregătire (+ distanta față de practicile cognitive curente). Are la bază ideea că mintea umană nu este adaptată la judecăți statistice. Voi ilustra prin intermediul câtorva exemple acest tip de probleme, indicând totodată unele soluții posibile.
2. Biasurile cognitive – erori determinate de cauze ce nu țin de noi.
3. Viciile epistemice – ratările ale cunoașterii, de care suntem responsabili.
4. Ignoranța indusă – determinarea intenționată a absenței cunoașterii de interese din afara noastră.

8. Credința în raționalitatea nelimitată și ratarea raționalității ecologice. Ideile ce au la bază cercetări pe tema economiei comportamentale constituie cea mai importată încercare de clarificare a acestei probleme.

1. Influența euristicii (Sistemului 1) asupra raționalității (Sistemului 2). Voi utiliza cercetările lui Daniel Kahneman, care indică existența unei legături între cele două moduri de a gândi sursele de eroare: „Sistemul 1 are biasuri, erori sistematice pe care este înclinat să le comită în împrejurări specifice. (…) răspunde câteodată unor întrebări mai ușoare decât cea care a fost pusă și are o slabă înțelegere a logicii și statisticii.” [1]
2. Incapacitatea de a adecva mecanismele cognitive la caracteristicile mediului. Voi indica problemele specifice acestei limite prin recurs la lucrările lui Nassim Taleb.

[1] Daniel Kahneman, Gândire rapidă, gândire lentă, Editura Publica, București, 2012, p. 46.