În continuarea efortului unor minime lămuriri conceptuale prealabile conferinței Smart Cities Need Upgraded Humans / Orașele inteligente au nevoie de oameni perfecționați (vă reînnoiesc invitația de a participa la ea, pornind de la informațiile pe care le puteți găsi accesând acest link) consider utile câteva scurte precizări privind alegerea titlului conferinței, accentul căzând pe termenul oameni upradați.
Necesitatea clarificării sensului acestui concept a pornit de la o preocupare practică a organizatorilor: încercarea de-a aflat care este traducerea adecvată a titlului conferinței, Smart Cities need Upgraded Humans?
Presupunem că avem o înțelegere comună, la un nivel rezonabil, a ceea ce înseamnă orașe inteligente. Rămâne să ne dumirim cum ar putea să arate oamenii „upgradați”.
În condițiile în care preocupările pentru problemele post- și transumaniste sunt puține în România, încercările de transpune în limba română conceptele specifice acestui tip de discurs se izbesc de anumite limite. Cea mai evidentă limitare o constituie traducerea titlului: încercările noastre de a identifica o traducere adecvată în limba română au identificat mai multe variante intermediare, câteva dintre ele reținând atenția:
- Orașele inteligente au nevoie de oameni îmbunătățiți
- Orașele inteligente au nevoie de oameni îmbunătățiți din punct de vedere tehnologic
- Orașele inteligente au nevoie de oamenii „upgradați”
- Orașele inteligente au nevoie de oameni ameliorați
- Orașele inteligente au nevoie de oameni perfecționați
- Orașele inteligente au nevoie de oameni adaptați
- Orașele inteligente au nevoie de oameni augmentați
- Orașele inteligente au nevoie de oameni raționali.
Deoarece argumentele pro sau contra fiecăreia dintre variante (pe care le-am avut inițial, în dialogul dintre organizatori, sau le-am identificat ulterior) oferă orientări importante pentru tema conferinței și a dezbaterii adiacentă acesteia, le expun în continuare:
- Orașele inteligente au nevoie de oameni îmbunătățiți
Care este reperul pentru îmbunătățire? Ce anume trebuie schimbat? Există un nivel de nemulțumire față de actuala structură a umanului suficient de mare încât el să determine dorința de schimbare? Dacă acordăm abordăm aceste întrebări de la un nivel rezonabil de generalizate (evitând să cădem în nemulțumiri cu iz politic sau diferite idiosincrazii individuale sau de grup) atunci există o probabilitate să rezonabilă să descoperim că izvorul schimbărilor potențiale nu-l constituie dorința unui om nou, ci este efectul pasiunii noastre nesăbuite pentru tehnologie.
2. Orașele inteligente au nevoie de oameni îmbunătățiți din punct de vedere tehnologic
Această variantă prezintă avantajul unei traduceri mai apropiată de termenul upgrade. Însă este departe de a respecta câteva reguli esențiale pentru un titlu, cum ar fi condensarea și puterea de sugestie.
3. Orașele inteligente au nevoie de oamenii „upgradați”
O variantă comodă, în care nu asumam riscurile unei decizii. Însă ea are la rându-i o serie de probleme: utilizarea termenului upgrade riscă să deschidă orizontul de discurs specific specialiștilor în computere, aducând cu sine cele două variante de îmbunătățire a acestei forme de externalizare a inteligenței umane: upgrade și update. Este posibil să se înțeleagă că este vorba de o îmbunătățire a „infrastructurii fizice umane de calcul”, fără ca ea să fie însoțită de o actualizare a „părții umane de soft”. Cu alte cuvinte, în acest context termenul upgrade riscă o formă de cantonare la nivelul modificărilor fizice, cu indiferență totală față de părțile non-fizice (spirituale/mentale/afective?).
4. Orașele inteligente au nevoie de oameni ameliorați
Această variantă sugerează atât faptul că nu este ceva în regulă cu oamenii cât și ideea că nivelul ideal este unul ce ține mai curând de zona mediocrității/adaptarea la limite, singura posibilitate constituind-o o formă de reparare.
Ameliorarea este o perspectivă pragmatică asupra a ceva, privindu-l din perspectiva interesului uman. Ameliorăm plante sau animale pentru a ne servi mai bine interesele, rezultatele modificărilor fiind judecate în raport cu servirea scopurilor noastre intermediare (a mânca, a utiliza etc.), fiind indiferente față de niscaiva obiective finale. Ameliorăm mediul existenței cotidiene pentru a trăi mai bine în el, adăugând căldură sau răcoare în funcție de anumite standarde termice considerate optime. În discuție sunt modificări făcute pentru a servi intereselor noastre imediate, ratând deseori interesul pe termen lung al umanității. Ce ar putea însemna ameliorarea oamenilor în condițiile acestui tip de utilizare a modificărilor?
5. Orașele inteligente au nevoie de oameni perfecționați
Varianta are avantajul utilizării anterioare a acestui concept în limba română. Însă, această variantă implică presupoziția unui model uman pe care noi (sau promotorii discursului postumanist) l-am/l-ar avea în vedere, upgrade-ul contribuind la atingerea perfecțiunii umanului. Or, principala problemă a acestui tip de discurs o constituie incertitudinea în privința direcțiilor de dezvoltare a umanului. Problema este vizibilă atât în denominațiile atribuite acestor discursuri (post-uman, trans-uman), cât și în propunerile pe care le fac adepții acestei perspective, toate presupunând o depășire a umanului. În consecință, titlul ar putea fi mai curând de forma Orașele inteligente au nevoie de „post-oameni”/„trans-oameni”/supraoameni.
6. Orașele inteligente au nevoie de oameni adaptați
Orașele inteligente presupun existența unui transfer de inteligență dinspre oameni spre creațiilor lor urbane. Inteligența orașului este redată doar de raționalitatea funcționării instituțiilor și infrastructurii sale, sau include preocuparea lor pentru uman, pentru diversitatea acestuia, pentru multiplele direcții de dezvoltare și față de diferitele trasee existențiale la care au dreptul locuitorii săi?
Dacă oamenii trebui să facă eforturi pentru a se adapta la un oraș inteligent atunci am putea gândi că ceva este în neregulă cu acest sens al inteligenței. Însă, o caracteristică esențială a umanului o reprezintă efortul continuu de a se integra într-o cultură, ce poate fi privită ca o adaptare la ea. Ceea ce sugerează că menținerea în zona umanului, mai ales în condițiile în care formele de-a fi împreună se află într-o continuă schimbare, necesită o formă de adaptare. Cu toate acestea problema rămâne: de ce ar construi oamenii orașe la ale căror condiții de viață trebuie să se adapteze, într-un sens rigid al termenului? Ceea ce indică o parte dintre problemele acestei variante.
7. Orașele inteligente au nevoie de oameni augmentați
Sensul de bază pentru „a augmenta” ar fi adăugarea a ceva de aceeași natură. Putem considera, spre exemplu, că smartphone-ul este de aceeași natură cu umanul? Eu aș spune că da, umanul adăugându-și propriile creații. Există însă și aici o problemă: în discuție este un transfer dinspre social înspre individual, ce aduce o dezechilibrare a acestuia din urmă (forțează o standardizare a umanului ce riscă să afecteze diversitatea specifică umanității). Smartphone-ul, în esența sa, nu este o componentă a umanului construită de societate, ci una acceptată de ea. Chiar dacă putem lua în considerare că îi împlinește unele dintre așteptări, nu putem rata componenta de modificare determinată de ideile inovatorilor.
8. Orașele inteligente au nevoie de oameni raționali
Prima parte a titlului, orașele inteligente, pare să fie o sugestie pentru sensul întregului. În discuție este inteligența, un concept ce și-a căpătat sensul în raport cu umanul. „Fundamentaliștii umanului” ar spune chiar că atunci când vorbim de inteligență poate fi vorba doar de uman: inteligența presupune raționalitatea (conștientă), aceasta aparținând doar umanului. Avem rezerve față de astfel de abordări conceptuale radicale, inteligența ecologică fiind un exemplu pentru necesitatea prudenței.
Cineva ar putea întreba: Care este rostul acestor precizări? Întrebarea este relevantă, textul de mai sus riscând să fie o simplă mostră de pedanterie academică. Deoarece ele nu au fost făcute cu scopul de a impresiona, prezentăm în continuare câteva clarificări.
Povestea alegerii traducerii corecte a titlului este relevantă pentru tema conferinței deoarece ea încercă să clarifice așteptările privind evoluția oamenilor și, în același timp, să indice care ar fi varianta ideală de evoluție.
Povestea traducerii titlului relevă astfel una din întrebările fundamentale care poate orienta auditorii acestei conferințe: Ce înseamnă oameni „upgradați”? Foarte scurta istorie a încercărilor de-a identifica o traducere adecvată pentru acest titlul este de fapt o tatonare a efectelor posibile pe care le aduc cu ele multiplele propuneri ale prezentului.
Notă: Povestea alegerii traducerii titlului poate fi redată și într-o formă mai scurtă: așa se întâmplă când pui trei oameni pasionați de filosofie să stabilească sensul unui termen.
