Într-o epocă ahtiată după cuantificare, ce leagă renumele de factori de impact, mă întreb cum poate fi măsurat impactul unei cărți umaniste? Aflarea numărului de cititori (pornind de la numărul cărților vândute) ar putea fi un punct de plecare. Cum măsurăm însă inteligența acestor cititori, pentru a avea o idee despre impactul pe care gândurile așternute pe hârtie îl au asupra lor?
Este posibil ca o bună parte din persoanele inteligente care ne impresionează de-a lungul vieții să fie doar abili manipulatori ai unor cunoștințe îngurgitate din diverse cărți străine nouă. Altfel spus, excesul de informație ne poate înșela spiritul critic, ajungând să ne luăm drept modele de gânditori persoane ale căror singură calitate intelectuală o constituie erudiția. În măsura în care esența culturii este dată de intensitatea difuziunii unor idei, acest lucru pare chiar firesc.
Civilizația are o puternică dimensiune matematică: ea înseamnă aranjare geometrică (chiar și întâmplătorul este matematizat), ordine, raporturi bine determinate. Succesul epocii contemporane este bazat pe matematică, până și aspectele sociale fiind tot mai mult prinse în ea.
Civilizația contemporană se clădește pe încrederea în ingineri.
