Caută
Avatarurile unei existențe
Despre vină și pedeapsă

Despre vină și pedeapsă

Partea neplăcută a oricărui sistem penitenciar (adică a aplicării legii) o constituie indistincția cu care tratează cazurile ivite. Pedepsirea unei schimbări ocazionale de comportament, cum ar fi o faptă penală comisă sub imboldul anonimatului și sub presiunea forțelor situaționale, are ca efect, cel mai adesea, schimbarea semnificativă în rău a persoanei pedepsite,[1] în condițiile în care erau șanse ca acel cetățean, odată scos din zona de influență a forțelor situaționale, să-și desfășoare viața în condiții de normalitate comportamentală.[2] Altfel spus, schimbările de comportament induse de presiunea forțelor situaționale rareori induc schimbări dispoziționale dacă expunerea este de scurtă durată. Exepția o constituie câteva din insituțiile statului, care permanentizează circumstanțe, trasnformându-le în trăsături de caracter.



[1] Este suficient să ne gândim în acest sens la condițiile din mediul penitenciar.

[2] Putem argumenta utilizând în sens invers conceptul banalității răului lansat de Hanna Arendt.

Scris de
Viorel Rotilă
Alătură-te discuției

Viorel Rotilă

În căutarea identității