Noua Românie sau despre singularitatea socială

Dintr-o perspectivă sociologică există câteva explicații tari pentru trezirea civică la care asistăm astăzi, cea mai importantă fiind, cred, teoria rețelelor sociale[1]. Cu mențiunea că rețelele sociale tradiționale au fost potențate/completate de cele create în spațiul online al socializării.[2]

O scurtă explicație a conceptului: fiecare dintre noi suntem prinși simultan în mai multe rețele sociale simultan, formate pe diferite criterii: familie, serviciu, relații de prietenie, relații sexuale și încă vreo câteva. Dincolo de canalele de comunicare pe care le conțin aceste rețele sociale pentru tema în cauză sunt importante influențele pe care membrii acestor rețele le exercită unii asupra altora.

Acest model de organizare socială poate face din prieteni surse de informații și instanțe de evaluare critică a informațiilor, sporind semnificativ șansele apropierii de adevăr. În momentul activării potențialului lor maxim – cum cred că se întâmplă în această perioadă în cazul protestatarilor – ele devin o resursă importantă în auto-organizare. Din punctul de vedere al circuitului informației în cadrul acestor rețele, într-un anume sens, trăim un fel de Wikipedia a politicii românești, în cadrul căreia fiecare articol al „noii Românii” este verificat sistematic de participanții la această rețea. Fiecare adaos flagrant (Soroș, pădurile etc.) este repede înlăturat deoarece nu are surse credibile. Corectura nu se face pe criterii ideologice, ci prin raportarea critică ce caracterizează știința.

Nu există un centru de organizare și nici autorități de verificare. Este o auto-organizare spontană a socialului, generată pe multiplele straturi de socializare. Un fel de minte socială, având cetățeanul ca element de bază și piața drept conștiință. Asemenea creierului uman, această „minte colectivă” conține arii specializate, cu autoritate recunoscută, responsabile de diferite funcții. În bună măsură ariile specializate se bazează pe elitele din diferite domenii profesionale, notorietatea sau recunoașterea în rețea fiind principii de validare.

Sugerez astfel că asistăm la o singularitate în planul socialului, mediată de tehnică; un salt al organizării sociale ce conduce la o formă tare de conștiință colectivă. Cu alte cuvinte, suntem în prezența singularității sociale[3].

În sensul slab al termenului evenimentele au cu siguranță un caracter singular raportat la istoria socială a românilor: nu au mai existat până acum evenimente spontane de-o asemenea amploare și cu un asemenea nivel de organizare.

Mă interesează însă sensul tare al termenului, care ar dă seama de apariția unei conștiinței naționale a românilor ca formă de minte socială, ce are o existență de sine stătătoare și procese de gândire eficiente. Cu alte cuvinte, singularitatea socială o constituie trecerea de la folosirea la modul simbolic a formulei „conștiința națională a românilor” la ivirea unei existențe autonome, a unei societăți organice ce are o existență de sine stătătoare.

Acest text este o utopie. Ar putea însă deveni adevărat azi, mâine, cândva …

Pentru a ne dumiri când se întâmplă putem folosi testul raței[4]: dacă arată ca o conștiință națională, funcționează autonom și are rezultatele pe care doar o conștiință națională a românilor le-ar putea avea atunci probabil că este conștiința națională a românilor.

[1] O scurtă prezentare a acestei teorii poate fi găsită aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Social_network

[2] Ceea ce conduce de fapt la o regândire a conceptului de rețea socială prin includerea dimensiunii existenței online (avatar) a persoanei.

[3] Conceptul este construit pe baza celui de singularitatea tehnologică, acesta din urmă dând seama de momentul în care evoluția tehnologică va permite saltul la crearea inteligenței artificiale, respectiv a conștiinței artificiale. O scurtă prezentare a singularității tehnologice poate fi găsită aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Singularitate_tehnologic%C4%83

[4] Dacă arată ca o rață, înoată ca o rață și măcăie ca o rață atunci probabil că este o rață.

Adaugă un comentariu

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>