În căutarea identității
Deoarece formulările din prima parte (Fiecare are dreptul să gândească. Însă…) par să conțină un grad artificial de complexitate, o formă de clarificarea problemei o constituie apelul la decizii și la consecințele lor, considerând că deciziile (urmate de comportamente) sunt rezultatele gândirii. Dacă ne raportăm la ceea ce am descoperit în discuția pe tema gândirii pentru...
Afirmația „Fiecare are dreptul să gândească!” a determinat ideea abordării ei într-o serie mai amplă de articole, prezentarea lor generală fiind făcută în introducerea la această nouă categorie numită „Ce înseamnă a gândi?!” (pentru mai multă coerență le reiau aici). Ce înseamnă a gândi?! Câteva comentarii la articolele anterioare și un număr semnificativ de texte existente în...
Dacă ne raportăm la idealul medicinei bazate pe dovezi atunci suntem nevoiți să constatăm că poziția medicală a dr. Flavia Groșan este greșită, în acest caz titlul articolului fiind menit mai curând să atragă atenția. Există însă câteva nuanțe care sugerează că ar trebui să vedem în dr. Groșan mai curând un simbol ce ne trimite...
Principala problemă a politicienilor este că nu știu ce nu știu.[1] Poza priceperii exhaustive, cu care momesc alegătorii în timpul campaniilor electorale, devine cumva o icoană în care politicienii ajung să creadă. Fudulia față de propria imagine le împiedică accesul la complexitatea realității și posibilitatea prudenței cognitive. Această patologie tinde să fie invers proporțională cu vârsta[2],...
Observ că oficialitățile se înghesuie la afirmații de genul „Nu există dovezi că vaccinul AstraZeneca are efecte negative…”. Cred că decidenții care fac asta nu-și înțeleg rostul și responsabilitățile: nu noi, populația, trebuie să dovedim că un vaccin sau altul are anumite efecte negative, ci ei (decidențiiși producătorii) sunt obligați să dovedească că nu există efectele...
O nouă tragedie a lovit pacienții unui spital public din România. Cine sunt vinovații? Cred că există o vină colectivă. Prin asta nu trebuie să înțelegem însă că toți suntem vinovați, comunitatea vinovaților fiind una restrânsă. Deoarece cred că în discuție este un fenomen multi-cauzal, voi încerca să indică în continuare câteva dintre cauzele care contribuie...
Ezitarea vaccinală se referă la situațiile în care există posibilitatea vaccinării dar deciziile persoanelor privind vaccinarea întârzie sau vaccinarea este refuzată. După cum reiese din definiție, amploarea ezitării vaccinale poate fi măsurată doar în condițiile existenței unei cantități suficiente de vaccin. Dacă această condiție nu este îndeplinită atunci putem vorbi doar de estimări, acestea neputând constitui...
Afluxul de pacienți COVID-19 în spitale determină ivirea unor dileme etice, de modalitatea în care ele sunt soluționate depinzând șansele noastre de supraviețuire. Voi simplifica problema, pentru a ușura înțelegerea, luând în considerare exemplul ventilatoarelor mecanice. Presupunem că spitalul X are 10 ventilatoare și 25 de pacienți care au nevoie de ele. De dragul exemplului, excludem...
Realitatea acestor zile este mult mai dură decât permit decidenții să se vadă. Avem prea puține resurse la prea mulți pacienți. În consecință, unii pacienți au acces la resurse în timp ce alții sunt lipsiți de ele. Adăugați variația calității resurselor pentru a avea o intuiție asupra acestei drame. Într-o societate organizată pe baze raționale impactul...
O recomandare de lectură: Tomas Pueyo și soluțiile de luptă propuse de el împotriva COVID-19! Câteva dintre ideile sale: – Combinarea a două strategii de luptă împotriva COVID-19: lovitura de ciocan (lockdown-ul) și dans (strategiile complementare) – Strategia „feliilor de brânză Șvaițer” – Multiplicarea actorilor intervențiilor în această luptă. Este una dintre multele dovezi că există...
