În căutarea identității
Ne mirăm de incapacitatea de care dau dovadă instituțiile în cazul Alexandrei, descoperind în ea un simbol al nivelului general de competență? Bănuiesc că împreună am construit acest chip al României, putând indica un număr de gesturi și complicități care l-au făcut posibil. Cauza esențială o constituie modul în care ne raportăm la cunoaștere. De câteva decenii societatea...
Articolul publicat de Itai Roffman și colab., Pan Survival in the 21st Century: Chimpanzee Cultural Preservation, Rehabilitation, and Emancipation Manifesto[1], în care autorii solicită extinderea genului Homo, prin încorporarea de noi specii: Pan troglodytes (cimpanzeul) și Pan paniscus (bonobo)[2] ne oferă o veste bună: s-ar părea, așadar, că riscul alunecării noastre treptate în afara umanului s-a îndepărtat...
Aceste rânduri reprezintă o recomandare de lectură centrată pe evidențierea câtorva dintre ideile/pozițiile prezentate de autor, cu care rezonez. Cu alte cuvinte, nu-mi propun o abordare critică exhaustivă a afirmațiilor și argumentelor autorului, ci doar prezentarea câtorva dintre aspectele care mi-au stârnit atenția în mod deosebit, cu speranța că ele ar putea genera un impuls suplimentar...
Nu țin cu orice preț să amestec discuția despre politică într-o temă ce ține de discursul științific. Însă, discuția despre viitor nu poate ocoli uneori zona politică. În cazul acestui articol importantă a fost posibilitatea ca ziua de ieri, 9 mai 2019, să fie un revelator a două mari posibilități pe care ni le pune la...
În bună măsură relevanța întrebărilor privind impactul evoluției tehnologice, în special al Inteligenței Artificiale (AI, pentru a folosi acronimul consacrat în limba engleză), este dată de urgența asociată acestui fenomen. Preocupările pe tema AI au caracter urgent? Răspunsul la această întrebare mi-a fost sugerat în bună măsură de articolul lui Yochai Benkler, Don’t let industry write...
În continuarea efortului unor minime lămuriri conceptuale prealabile conferinței Smart Cities Need Upgraded Humans / Orașele inteligente au nevoie de oameni perfecționați (vă reînnoiesc invitația de a participa la ea, pornind de la informațiile pe care le puteți găsi accesând acest link) consider utile câteva scurte precizări privind alegerea titlului conferinței, accentul căzând pe termenul oameni...
mplicarea mea, alături de alți doi colegi, în organizarea conferinței susținută de prof. Stefan Lorenz Sorgner, Smart Cities Need Upgraded Humans[1], mă obligă să fac ceea ce cred că este potrivit: să ofer câteva referințe utile pentru a înțelege mai ușor discursul autorului. Precizez că recomandările mele nu sunt ex cathedra, ci survin după parcurgerea în mod personal...
Discursul lui Donald Tusk[1] a fost frumos, dar nu excepțional. Vestea tristă: este o rețetă pe care el o aplică tuturor statelor. Cu alte cuvinte, a fost un discurs făcut special pentru a-i emoționa pe români, bazat pe o rețetă ce si-a dovedit succesul în a emoționa și cetățenii altor state. Rețeta, combinațiile utilizate în cazul...
Recomand articolul Gold among the dross („Aur printre zgură” – într-o traducere aproximativă) scris de David Labaree și publicat pe Aeon în data de 18.XII.2018. Este o abordare critică a problemelor cu care se confruntă la ora actuală cercetarea academică în SUA. Modalitatea în care autorul rezumă conținutul ideilor generează o idee clară asupra perspectivei adoptate: „Cercetarea academică...
O prezentare a cărții Cum și de ce (mai) educăm?: 11 texte despre școală, creștere și formare publicată de Doru Căstăian[1]; o altfel de recenzie. Cartea reprezintă un demers instructiv pentru cei preocupați de educație. Parcurgerea ei oferă ocazia clarificării unor subînțelesuri profesionale, a căror deficit de interogare contribuie la întreținerea ambiguităților educaționale. Lucrarea este o...
