Hărțile somato-senzitive, care constituie în primul rând reprezentări ale propriului corp,[1] dau seama de una din dimensiunile esențiale a ceea ce am numit teza de realitate a lumii, și anume de teza de realitate a propriului corp. Orientarea către...
Dacă starea de fericire face parte din lumea sentimentelor (constituind un pol de orientare pentru ele) iar sentimentele constituie o formă de reflectare în plan mintal a homeostaziei, atunci fericirea este dependentă de gradul de armonie pe care...
Cateva „emotii culturale” in fatza carora „am ramas mut de uimire” dar nici nu am plans si nici n-am simtit nevoia de a le aprofunda / pentru ca ma bucura doar asa cum sunt, : „modul cum munca altora de la mari distantze in trimit mie curent...
Emoțiile ar fi fost la bază dispozitive[1] menite să rezolve problemele, ce asigurau, cu un grad tot mai mare de probabilitate, supraviețuirea. În termenii teoriei evoluției poate fi explicată transformarea și perfecționarea emoțiilor. Ivirea...
Sufletul ar putea da seama de mintea emoțională, el fiind ce-a mai apropiată entitate culturală de ceea ce-i corespunde în planul biologicului. Puternicul simbolism al metaforei ar putea fi determinat și de semnificativa rezonanță afectivă pe care...
Într-o lume ce are puterea drept sens final, libertatea este posibilă doar ca eliberare, fiind obligată de fiecare dată să se raporteze într-o modalitatea sau alta la putere. Orice eliberare devine la rându-i temei pentru o altă cratologie, adică...
A simți înseamnă a gândi, fără a semnifica întru totul asta. Acesta este un fals paradox, născut din folosirea concomitentă și ambiguă a celor două sensuri fundamentale pentru a simți: a) A simți ca desemnare a funcției noastre senzoriale...
Într-un anume sens idealul nostru cognitiv îl constituie propriul corp, modalitatea în care el reușește să-și mențină echilibrul necesar pentru a exista, forma în care organul său specializat în coordonare și control reușește să prelucreze, în mod...
Criticile unui prieten mi-au readus în atenție o întrebare uitată: De ce scriu? Contextul întrebării este unul existențial, dezvăluind dorința de-a afla un sens al faptului de-a fi și dificultatea de a-l găsi în „lumea filosofiei”. Pentru a pricepe...
Viorel spune : „relația dintre cogito și sum deschide noua interpretare a lumii, reducând ființa la limitele gândirii. Acesta este gestul de putere fundamental, care dă seama de preluarea controlului realității de către rațiune” Identific in jurul...