Caută
Avatarurile unei existențe

Ce înseamnă a gândi?

Câteva comentarii la articolele anterioare și un număr semnificativ de texte existente în spațiul virtual tind să promoveze ideea „fiecare are dreptul să gândească”, prin ea încercând să sugereze o formă de egalitate a gândirii. Este posibil ca o astfel de poziție să reflecte vreun ideal al corectitudinii politice în domeniul gândirii. Personal prefer să cred că este mai curând expresia nevoii de-a înțelege ce este gândirea, de a-i descoperi limitele, asemănările și diferențele ce intervin în planul gândirii în cazul persoanelor.
Formula „fiecare are dreptul să gândească”, din momentul în care am zărit-o în sensul acesta egalitar, a devenit un subiect de meditație privind gândirea, textele pe tema ei fiind în primul rând încercări de înțelegere. Am pornit cu elan crezând că voi afla ce doresc să spun scriind un scurt articol pe această temă. După o vreme am constatat că nu este suficient, încercarea de clarificare necesitând un spațiu mai amplu. Din acest motiv voi încerca să public o scurtă serie de idee pe tema gândirii, fără a ști în la momentul inițial toate perspectivele pe care le voi atinge. Pot oferi însă câteva orientări inițiale.
Fiecare are dreptul să gândească, însă:
– Nu toți o facem la fel de fiecare dată.
– Nu toți o putem face la fel.
– Orice gândire poate avea consecințe.
– Unele consecințe ale gândirii proprii pot fi suportate de alții.
– Nu o putem gândi fără să ținem cont de consecințe atunci când este vorba despre alții.
– În majoritatea cazurilor consecințele depinde de gândire.
– Uneori consecințele deciziilor depind de hazard.
– În multe cazuri între intenția gânditorului și consecințele gândirii se pot ivi diferențe semnificative.

Aceste texte reprezintă o încercare de popularizare a unei perspective generale (personale) asupra gândirii și cunoașterii. În consecință, ele conțin multe aproximări, simplificări, omisiuni, ce pot fi lesne observate de un specialist. Orice observație critică este binevenită, această abordare fiind coerentă cu sensul gândirii critice. Este de preferat ca observațiile critice la aceste texte să fie orientate în direcția unor alternative care se mențin la un nivel rezonabil de simplitate pentru nivelul discuției.

Despre (ne)vaccinare și prostie (1)

Introducere Pot fi considerați proști cei care nu se vaccinează? Chiar dacă formularea este dură, ea pare să rezume în limbajul cotidian o serie de interogații (relevante) pe această temă. (În spiritul justiției epistemice și al simetriei vă propun...

Contextul ne poate face (să părem) proști?

Rândurile pe tema prostiei au ca temă analiza riscurilor la adresa gândirii care ne împing către această formă de ratare a standardelor … inteligenței. Ele fac parte din preocuparea pentru ce înseamnă a gândi, o temă de mediație determinată de...

Cât de proști putem fi?!

Cât de proști putem fi? Ca principiu cred că oricât de mult este posibil. Ceea ce ar presupune identificarea limitelor maxime ale prostiei. O orientare relevantă ne-o poate oferi prezentul, încercând să aflăm cât de proști suntem. Cum ne putem da...

Ce înseamnă „a fi prost”?!

Contextul creat de pandemie a scos la iveală diferențe vizibile între comportamentele noastre față de ceea ce experți consideră ca fiind soluțiile standard de acțiune, cum ar fi măsurile de protecție și vaccinarea. Existența acestor diferențe aduce...

Despre modestia cognitivă

Unul dintre conceptele esențiale ce caracterizează orice societate bazată pe cunoaștere îl constituie modestia cognitivă/epistemologică. Ea are la bază o formă de prudență cognitivă ce permite interogarea propriilor achiziții cognitive și...

Am o veste tristă: nu gândim la fel!

După cum vom vedea, expresia nu gândim la fel trebuie interpretată atât în sensul unor diferențe existente între noi în privința gândirii cât și în direcția variațiilor existente în gândirea fiecărei persoane. (La fel de bine vom putea observa că...

Viorel Rotilă

În căutarea identității