În aceste rânduri pornesc de la ideea că situația prin care trecem este marcată de o serie de asimetrii, regulile cognitive tradiționale riscând să genereze riscuri greu vizibile. Voi încerca să evidențiez două dintre asimetriile relevante, înțelegerea lor crescând șansele unei adecvări comportamentale: este vorba de o asimetrie a (consecințelor) erorilor și de raportul asimetric dintre încredere și neîncredere. Pentru a ușura înțelegerea ideilor voi apela la exemplul furnizat de cea mai importantă știre din ultimele zile pe tema pandemiei COVID-19, vaccinul împiedică transmiterea virusului SARS-CoV-2. În acest sens, voi demonstra de ce este greșită o astfel de știre și faptul că acest tip de eroare generează cele două asimetrii.
I. Afirmația vaccinul împiedică transmiterea virusului nu este (încă) susținută de dovezi. Dovezile arată (doar) că vaccinul reduce semnificativ transmiterea
a) Studiul celor de la CDC[1]
Interpretarea greșită a datelor poate fi numită știință proastă (știință de proastă calitate), principala problemă a unor astfel de situații fiind neîncrederea în știință pe care ele o generează. Studiul celor de la CDC nu este un exemplu de știință proastă; în schimb modalitatea în care a fost preluat în presă este un exemplu de lectură inadecvată a datelor științei, ce mută problema în zona științei de proastă calitate.
Cea mai evidentă dovadă o reprezintă trecerea de la vaccinul reduce semnificativ transmiterea virusului (ceea ce indică datele studiului CDC) la vaccinul împiedică transmiterea. A face o astfel de știre și a o distribui în actualul context reprezintă o gravă încălcare a regulilor deontologice. Împotriva unei astfel de afirmații stau atât informațiile din studiu cât și o analiză critică a acestuia.
Studiul CDC indică în mod onest trei cauze care este posibil să fi influențat rezultatele (autorii le numesc limitări), cea mai ușor de înțeles fiind ultima (de fapt sunt două): monitorizarea infectării s-a realizat prin recoltarea realizată de subiecți[2] iar perioada dintre recoltare probelor și prelucrarea lor a fost variabilă,[3] neputând fi exclusă posibilitatea ca, din cauza unei încărcături virale mai mici în cazul persoanelor vaccinate,[4] prezența virusului să nu fie detectată (fie din cauza întârzierii fie din cauza situării ei sub nivelul limitei de detecție a aparatului).
O analiză critică a studiului ne indică obligația de a verifica dacă nu sunt posibile și alte explicații pentru diferența rezultatelor dintre infectarea persoanelor vaccinate și cea a persoanelor nevaccinate. Comportamentele diferite[5] ar putea, spre exemplu, constitui o ipoteză ce trebuie verificată. Ea are la bază următoarea idee: cei care se vaccinează ar putea fi mai prudenți decât cei care nu se vaccinează; dacă ultimii nu cred în COVID-19 atunci au o probabilitate mai mare de a avea comportamente riscante, această atitudine crescându-le probabilitatea de infecție.[6]
b) Dovezile publice existente în România
Împotriva afirmației vaccinul împiedică transmiterea stau și datele publice existente la nivel național,[7] acestea arătând că de la începutul vaccinării până în data de 14.03.2021 au fost înregistrate 1012 persoane vaccinate cu a doua doză depistate pozitive la SARS-CoV-2, ele reprezentând 0,14% din totalul celor vaccinați cu a doua doză.[8]
Suplimentar, analiza numărului de persoane infectate după vaccinare trebuie să țină cont de o regulă esențială din teoria cunoașterii: absența dovezii nu este egală cu dovada absenței. Cu alte cuvinte, avem dovezi că cel puțin 0,14% din persoanele vaccinate s-au infectat,[9] nu că doar 0,14% din persoanele vaccinate s-au infectat.[10]
Unde este greșeala?
Așa cum spuneam în introducere, problema este generată de două tipuri de asimetrii:
1) Consecințele erorilor sunt asimetrice: deficitul de prudență are efecte mult mai mari decât excesul de prudență
Erorile sunt asimetrice din cauza consecințelor:
- Daca te încrezi în afirmația vaccinul împiedică transmiterea și ai greșit (rezultând un comportament imprudent) atunci tocmai ți-ai amplificat riscul de infecție (chiar dacă ești vaccinat) și de a transmite altora virusul.
- Dacă însă iei în considerare faptul că persoanele vaccinate au un risc de cca. 10% de a fi infectate cu SARS-CoV-2 și, în consecință, respecți măsurile prudențiale atunci suporți efectele acestora (inclusiv reducerea anumitor libertăți) fără a risca însă efectele infectării.
În speță se aplică regula: better safe than sorry – într-o traducere aproximativă: mai bine să asumi măsurile de protecție decât să-ți pară rău după aceea. Cu alte cuvinte, riscul este cu mult mai mare decât eforturile necesare pentru protecția de el. Cele două situații sunt asimetrice din perspectiva raportului dintre eforturi și riscuri.
2) Încrederea este asimetrică față de neîncredere
Transparența și limitarea afirmațiilor la dovezi au probabilitatea cea mai mare de a genera încredere. Chiar dacă amplificarea efectelor pozitive pare utilă din perspectiva marketingului vaccinării, lucrurile s-ar putea să nu fie așa, cauza principală fiind asimetria.
Încrederea este asimetrica față de neîncredere. Încrederea se câștigă greu, în timp ce neîncrederea se instaurează foarte ușor. Ai nevoie de-o viață de fapte bune pentru a genera încredere și este suficientă o greșeală pentru a o pierde.[11]
Sunt suficiente câteva cazuri de persoane vaccinate și apoi infectate pentru sădi neîncrederea, în timp ce s-ar putea să fie nevoie de milioane de vaccinați care nu se infectează pentru a genera încredere.
Precizare
Vaccinul (administrat unei persoane) nu împiedică transmiterea virusului (în cazul acelei persoane), ci doar îi reduce semnificativ probabilitatea de transmitere. Vaccinarea (înțeleasă ca procesul în care o mare parte a populației este vaccinată) ar putea în schimb împiedica transmiterea virusului (teoriile sugerând că ar fi suficient să fie vaccinate cca. 60%-70% din persoane). Am încercat să arat aici de ce absența certitudinii (blocării transmiterii virusului) la nivelul individual devine probabilitate foarte mare la nivel colectiv.
[1] Thompson MG, Burgess JL, Naleway AL, et al. Interim Estimates of Vaccine Effectiveness of BNT162b2 and mRNA-1273 COVID-19 Vaccines in Preventing SARS-CoV-2 Infection Among Health Care Personnel, First
Responders, and Other Essential and Frontline Workers — Eight U.S. Locations, December 2020–March 2021. MMWR Morb Mortal Wkly Rep 2021;70:495–500. DOI: http://dx.doi.org/10.15585/mmwr.mm7013e3
[2] Nu putem exclude comportamentele diferite ale persoanelor vaccinate față de cele nevaccinate. Spre exemplu, persoanele vaccinate pot fi mai prudente, recoltându-și probele cu mai mare atenție deoarece sunt mai interesate de rezultat. Pentru a crește nivelul obiectivității recoltarea trebuia efectuată de terți.
[3] Testele RT PCR au fost lucrate în Marshfield Clinic Laboratory (Marshfield, Wisconsin), în timp ce subiecții erau din 8 regiuni diferite: Phoenix, Tucson, și alte localități din Arizona; Miami, Florida; Duluth, Minnesota; Portland, Oregon; Temple, Texas; și Salt Lake City, Utah.
[4] O ipoteză coerentă cu fiziopatologia specifică COVID-19 și vaccinării împotriva SARS-CoV-2.
[5] Pentru a evita o astfel de situație subiecții ar fi trebuit să nu știe dacă sunt sau nu în lotul celor vaccinați. Adică toți să fie injectați, doar că unii dintre ei ar fi trebuit să fie din lotul placebo (putem înțelege dificultatea unui astfel de demers, deoarece injectarea placebo ar trebui să utilizeze o substanță care să genereze câteva dintre simptomele postvaccinale pentru a respecta condiția placebo).
[6] În egală măsură, cercetările trebuie să țină cont și de ipoteza inversă: convingerea în protecția totală împotriva infecției generată de vaccinare poate genera comportamente riscante la persoanele vaccinate.
[7] Merită apreciat faptul că CNSCBT procedează mult mai riguros și mai transparent în cazul evidenței persoanelor vaccinate, un exemplu putând fi găsit aici: http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/2331-situatie-persoane-confirmate-dupa-vaccinare-01-03-2021-14-03-2021/file
[8] Pentru comparație, în aceeași perioadă numărul total al persoanelor cunoscute ca fiind infectate a fost de 346297, adică 1,7315% din populația totală. Presupunând că probabilitățile de contact cu persoane infectate sunt egal distribuite, ajungem la o scădere de cca. 12 ori a riscului de infectare în urma vaccinării (ceea ce înseamnă un rezultat bun). Dacă vom considera că 1,7315% indică probabilitatea de a întâlni o persoană infectată atunci ajungem la un nivel de eficiență al protecției vaccinului împotriva infecției cu SARS-CoV-2 de cca. 92% (ceea ce ne-ar apropia de estimările studiului CDC).
[9] De fiecare dată când nu vorbim de studii bazate pe testarea periodică a persoanelor, s-au infectat trebuie citit au fost depistate pozitive. Cu alte cuvinte, nu cunoaștem numărul real al persoanelor infectate SARS-CoV-2, ci doar numărul persoanelor care au fost testate și depistate pozitive SARS-CoV-2. Estimarea comună este că raportul dintre persoanele depistate pozitive și totalul persoanelor pozitive ar putea fi de 1/10.
[10] Pentru a discuta despre o asemenea dovadă ar fi trebuit ca toți cei vaccinați să fie testați în mod regulat.
[11] Conștientizarea asimetriilor este atestată și de înțelepciunea tradițională. Spre exemplu: „Cu o lingura de „rahat” strici un butoi cu miere!”
