Biasuri cognitive

 

O perspectivă interesantă în analiza erorilor de raționare este oferite de conceptul biasuri cognitive.

Cred că o traducere potrivită ar fi cea de prejudecăți cognitive.

Definiția (tradusă): o prejudecată cognitivă este un model de eroare în judecată care survine în situații particulare, conducând la distorsiuni ale percepției, judecată greșită, interpretări ilogice sau ceea ce am putea numi în sens larg iraționalitate.

Nu m-aș grăbi prea tare cu partea de iraționalitate, cel puțin nu înainte de a lămuri cât de cât valabilitatea unui alt concept, cel de inteligență emoțională.

Sunt cunoscute peste 100 de biasuri cognitive (am găsit și mențiuni că ar fi peste 300).

Câteva exemple:

–          Prejudecata de servire a propriei persoane (traducere aproximativă, recunosc) – tendința de a pretinde mai multă responsabilitate în situațiile de succes decât în cele de eșec;

–          Prejudecata retrospectivă ­– numită uneori și efectul am știut-o tot timpul, este înclinația de a vedea evenimente trecute ca fiind predictibile

–          Prejudecata confirmării ­– este tendința de a căuta sau interpreta informațiile într-o modalitate care confirmă părerile preconcepute ale cuiva.

Analiza acestor prejudecăți s-a dezvoltat în cadrul cercetărilor desfășurate de științele cognitive și sociale, stând sub semnul unei abordări pragmatice a minții umane.

M-am oprit la biasurile cognitive ca o formă de sugestie făcută colegilor și celor interesați de abordări cu mai multe șanse de succes. Din nefericire noi (și când spun noi mă includ și pe mine; nu este acea rostire critică a lui noi alăturat unei deficiențe cu un grad mare de generalitate ce îl absolvă pe autor de orice implicare, această modalitate de eschivă fiind de fapt tot un bias cognitiv) nu am reușit să introducem suficient astfel de abordări pragmatice a umanului, care să crească șansele unui impact pozitiv al educației.

Forma cea mai apropiată în sistemul românesc de învățământ o constituie Logica, disciplină care are un caracter prea arid pentru a captiva elevii și studenții, lăsând urme semnificative în modul lor de a gândi. (Nu e vorba de o contestare a logicii, ci de o sugestie privind necesitatea accesibilizării ei).

Cu tristețe mărturisesc că n-am reușit să introduc anul acesta una sau două prelegeri pe această temă în cadrul cursului de Epistemologie.  Interesul meu pentru astfel de prejudecăți este dublu:   o orientare autocritică, dorind să-mi descopăr partea accesibilă de prejudecăți (sugestia este că propriile biasuri cognitive nu ne sunt accesibile în totalitate) și o preocupare pentru introducerea unor instrumente de igienă a minții, crescându-i astfel eficiența.

După o cercetare sumară pe internet un bun punct de pornire cred că îl puteți găsi la adresa:

http://en.wikipedia.org/wiki/Cognitive_bias

N-ar fi rău să dezvoltăm o preocupare față de această problemă începând de aici.

Aștept cu plăcere și cu interes ajutorul specialiștilor și al celor interesați de subiect!

 

Adaugă un comentariu

Articole similare

Un răspuns

  1. Simona C. spune:

    Într-un fel sau altul, teoria asta a prejudecăţilor cognitive împarte cam acelaşi domeniu de referinţă cu celebrul „nerostitul din rostirea unui gânditor….”. A descoperi „background”-ul invizibil, culisele unei gândiri… asta e tot ceea ce e mai fascinant la actul de a studia în general.
    În fine, iarăşi parţial, cred că teoria biasurilor cognitive se suprapune cu fascinanta teorie a sistemelor de credinţe / opinii (systems of beliefs, sună mai puţin ambiguu în engleză). Un punct bun de pornire, aş zice, pentru a studia problema biasurilor cognitive. Yup.
    Însă nu înţeleg alunecarea spre felul în care este / nu este accesibilizată logica în sistemul de învăţământ românesc. Adică, deloc nu o înţeleg.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>