Prospect theory (teoria perspectivei) are la bază două constatări experimentale:
– oamenii acorda o importanta mai mica rezultatelor probabile în comparație cu cele considerate sigure;
– oamenii urăsc să piardă mai mult decât le place să câștige.
Motiv pentru care se ivesc două fenomene:
– fenomenul de aversiune față de risc în deciziile în care subiectul își proiectează un câștig sigur (sau îi este indusă această idee);
– fenomenul de asumare a riscurilor în momentul în care subiectul își proiectează o pierdere sigură.
Problema o reprezintă efectul de framing, adică încadrarea în moduri diferite a unei situații identice. Altfel spus, o decizie eronată se ivește pe fondul efectului de framing: oamenii fac alegeri divergente in situații identice deoarece le încadrează diferit, decizia depinzând de modul de încadrare, cadrul de interpretare (frame). A evalua disproporționat pierderea în raport cu câștigul reprezintă o încadrare mentală diferită a unei situații identice.
Este vorba de o aversiune față de riscul pierderii: deciziile privind prevenirea unei pierderi sunt mai agresive decât cele privind un câștig. Pierderile sunt percepute mai puternic decât câștigurile: eventualitatea pierderii a 100 euro este mult mai dramatică decât cea a câștigării a 100 de euro; dacă riscul pierderii și șansa câștigului sunt puse în aceeași balanță decizională, decizia va fi luată în sensul înlăturării pierderii deoarece acest risc atârnă mai greu în balanță din perspectiva subiectului.
Autorii teoriei sunt Daniel Kahneman și Amos Tversky. Daniel Kahneman a luat în 2002 premiul Nobel pentru această teorie (Amos Tversky decedând între timp).
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=rZUylXXJbhE [/youtube]
Economiștii consideră că în discuție este indicatorul utilitatea subiectivă așteptată.
Teoria reprezintă un atac la modelul deciziei raționale din economie.
Teoria are ca temă studiul comportamentului (adică al deciziilor) față de asumarea riscului în condiții de câștig sau de pierdere; ea constituie una din demonstrațiile iraționalității deciziilor, survenită pe fondul faptului că emoția joacă un rol important în procesul deciziilor.
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=GGQLO_iXKlU [/youtube]
Cu această recomandare deschis seria de idei și observații privind problemele de Filosofia minții și Epistemologie.
PS. Teoria perspectivei cunoaște și o explicație mult mai prozaică: „dacă vă dau o casă frumoasă și un Lamborghini, vă transfer un milion de dolari în cont și vă pun la dispoziție o rețea socială și dacă, după câteva luni, vă iau totul, în final veți fi într-o situație mult mai proastă decât dacă nu s-r fi întâmplat nimic între timp.” (Nassim Nicholas Taleb, Lebăda neagră, p. 419).
