(Stabilitatea maritală) = (frecvența raporturilor sexuale) – (frecvența certurilor)

(Stabilitatea maritală) = (frecvența raporturilor sexuale) – (frecvența certurilor) [1]

Formula îi aparține lui Robyn Dawes, ea având un caracterul de predictiv în domeniul marital. Interpretarea rezultatelor: stabilitatea maritală este direct proporțională cu mărimea valorilor negative și invers proporțională cu amploarea valorilor negative. Evident, este posibilă persistența căsătoriei și la valoarea 0 a acestei ecuații.

Robyn Dawes a descoperit-o în cadrul eforturilor de a identifica formule simple dar eficiente, care să constituie bune predictive sociale. El continuă cercetările lui Paul Meehl, cel care a argumentat pentru prima dată că deseori algoritmii simpli sunt mai buni sau cel puțin egali în predicție cu specialiștii din diferite domenii: o combinație mecanică a câtorva variabile ar putea da rezultate mai bune decât complexitatea subtilă a judecății umane individuale desfășurate de experți în analiza cazurilor.[2]

Câteva idei importante pentru diferitele domenii de specializare se desprind din cercetările celor doi autori:

–          Specialiștii sunt deseori supraevaluați, analiza statistică a deciziilor pe care aceștia le iau într-o serie de situații indicând rezultate sub nivelul celor obținute de câțiva algoritmi simpli, obținuți uneori pe baza unor analize statistice. O demonstrație interesantă în acest sens a fost oferită de Orley Ashenfelter: acesta a creat o formulă de prezicere a valorii vinurilor de Bourdeaux ,utilizând câteva informații disponibile în anul în care vinurile au fost făcute (temperatura medie în timpul sezonului estival de creștere a strugurilor, cantitatea apei de ploaie în perioada culesului și precipitațiile totale din iarna anterioară), care s-a dovedit mult mai preciză decât estimările experților mondiali.[3]

–          În multe domenii procedurile alcătuite pe baza algoritmilor simpli sunt deseori mult mai eficiente decât deciziile luate de specialiști în mod individual. Un argument în acest sens îl constituie descoperirea scorului ABGAR la noi născuți de către Virginia Apgar, aplicarea acestuia salvând viața a mii de copii.

–          Complexitatea unei situații este direct proporțională cu inconsecvența specialiștilor chemați să ia o decizie într-un astfel de context, deciziile individuale fiind în multe cazuri diferite în momentul reexaminării acelei situații.

–          În mediile cu predictibilitate scăzută decizia finală trebuie lăsată pe seama formulelor.

–          Uneori este posibilă dezvoltarea unor algoritmi utili doar pe bunul-simț sau pe statistici simple pentru predicția unor rezultate semnificative.

Note:

Abordarea acestei problematici se înscrie în preocupările teoretice legate de filosofia minții, secțiunea teoria cunoașterii, făcând totodată parte din strategia de elaborare a unor instrumente practice utile, implementate prin module de formare adresate profesioniștilor, direcțiile de dezvoltare fiind biasurile cognitive și rolul procedurilor în eficientizarea practicii profesionale.

Atenția asupra acestei abordări mi-a fost atrasă de cartea lui Daniel Kahneman, Gândire rapidă, gândire lentă, Editura Publica, București, 2012, pp. 343-360.

Îl puteți urmări pe Robyn Dawes într-un interviu ce are ca temă Raționalitatea în științele sociale:

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=oR9YmEj9D_c[/youtube]

Îl puteți urmări pe Orley Ashenfelter într-un interviu pe această temă:

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=05Jf8V3Q7i4[/youtube]

Foto preluată de pe: http://www.arrow-capital.com/MediaUpdates/ArrowInsightsBlog/tabid/408/ctl/ArticleView/mid/1477/articleId/277/February-14-2014–Making-Love-to-Short-Term-Performance.aspx#.Uy0cg_l_uCk


[1] Robyn Dawes, Frumusețea robustă a modelelor lineare inadecvate în luarea deciziilor, în AMERICAN PSYCHOLOGIST, iulie, 1979, pp. 572-573; http://www.cmu.edu/dietrich/sds/docs/dawes/the-robust-beauty-of-improper-linear-models-in-decision-making.pdf

[2] Cartea în care Paul Meehl tratează această problemă, CLINICAL  versus STATISTICAL PREDICTION; A Theoretical Analysis and a Review of the Evidence, publicată inițial în 1954 de Universitatea din Minnesota și republicată ulterior, poate fi găsită aici: https://www.psych.umn.edu/people/meehlp/032ClinstixBook.pdf Ea constituie un punct de referință în literatura de specialitate, fapt evidențiat și de numărul impresionant de citări.

[3] Articolul publicat de Orley Ashenfelter pe această temă poate fi găsit la adresa: http://classes.maxwell.syr.edu/ecn612/Ashenfelter.pdf

Adaugă un comentariu

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>