Formula din titlu poate suna ciudat, însă reprezintă interpretarea intenției Guvernului actual, transpusă într-un proiect de lege.
Este vorba de Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic și biologic, propusă de Guvern și votată deja de Camera Deputaților, aceasta conținând la art. 3 următoarea formulă:
„g) informații ştiinţifice oficiale – date ce oferă elemente de probă bazate pe metode științifice stabilite şi universal acceptate transmise de către instituții internaționale sau naționale, cu atribuții în domeniul sănătății;”
Nu vă imaginați că este o definiție pur ornamentală! În baza ei se instituie carantina (art. 7, alin. 1) și se realizează izolarea persoanelor asimptomatice (art. 7, alin. 6).
Nu vă grăbiți să argumentați că în cadrul măsurilor de sănătate publică sunt necesare măsuri obligatorii! Sunt de acord cu acest punct de vedere, fiind suficiente însă deciziile politice privind sănătatea publică. Între decizia politică și cunoașterea științifică există deseori diferențe semnificative. Spre exemplu, decizia politică este intens dependentă de valorile unei societăți, de voința majorității, de necesitatea unei acțiuni în condiții de incertitudine, de nevoia de a da populației iluzia controlului situației etc., în timp ce cunoașterea științifică este „ezitantă” (raportat la algoritmul deciziei politice), are nevoie de dovezi (acestea necesitând timp), are nevoie de critică, îndoială etc.
Dacă doriți să cântăriți efectele „informațiilor științifice oficiale” vă invit să reflectați la relevanța tratamentului pacienților COVID-19 cu hidroxiclorochină din perspectiva informațiilor științifice actuale.[1]
Lărgind cadrul, încercați să evaluați relevanța poziționărilor Organizației Mondiale a Sănătății în materia măsurilor necesare împotriva COVID-19 (transmiterea aerogenă a SARS-CoV-2 fiind cea mai actuală temă). Veți putea găsi multe măsuri luate cu întârziere, la presiunea dovezilor furnizate de cercetători, nu de instituții.
Din punctul de vedere al științei, conceptul „informații științifice oficiale”, în sensul de informații transmise de instituții naționale sau internaționale, constituie o neînțelegere a spiritului științei. Mai mult decât atât, a vorbi despre „informații universal acceptate”, mai ales în contextul unor evenimente cu o dinamică accelerată, cum este pandemia COVID-19, înseamnă a lăsa posibilitatea politicienilor să decidă ce este și ce nu este cunoaștere.
Personal cred că gugumănia politică este atât de evidentă încât prezentarea noianului de argumente împotriva ei îmi pare cumva redundantă.
Închei printr-o observație de fond: mă miră lipsa de reacție a mulțimii susținătorilor științei în fața acestei enormități guvernamentale. Vreau să cred că au ratat această eroare, nefiind vorba de vreo indulgență față de partidul aflat la guvernare. Există riscul ca tema de COVID-19 să ne fi atenuat simțul critic; o reacție profund omenească, de altfel. Doar că, dacă este așa atunci Guvernul va fi tentat să ne atenueze simțul critic amplificând tema/imaginea pericolului. Putem să-i inhibăm excesele (potențiale sau realizate deja) menținându-ne, cu orice preț, spiritul critic specific cunoașterii științifice.
[1] Am scris aici despre asta: Pacienții COVID-19 sunt tratați cu hidroxiclorochină deși există studii care-i dovedesc ineficiența?! https://viorel-rotila.ro/este-corecta-tratarea-pacientilor-covid-19-cu-hidroxiclorochina-in-conditiile-in-care-exista-studii-care-ii-infirma-eficienta/
Din pacate comunicarea de care am avut parte din partea institutiilor statului anul acesta a fost foarte confuza pentru multa lume. Cred ca si din cauza asta auzi oameni care inca nu stiu ce sa faca, nu cred in virus si in general se poarta ca si cum pandemia nu ar exista.