Persoanele care dezvoltă spaime accentuate, peste medie, față de diferitele împrejurări, tind să fie într-o măsură mai mare la dispoziția emoțiilor, deciziile lor fiind într-un grad mai ridicat susceptibile să fie dominate de haloul emoțional ce...
Frumusețea este una din valorile care, în zona umanului, nu este suficientă de una singură; cel puțin nu în forma „industrială” în care ne este prezentată contemporan, adică sub chipul aparenței, al fabricatului. Ceea ce uităm este că instaurarea...
Timpul este ordinea de memorare a experiențelor noastre; în lipsa memoriei nu ar exista perceperea timpului. Ceea ce arată că viitorul are trecutul drept principală componentă a sa. Amintirile noastre sunt dependente de structura narațiunii în umbra...
Statul modern este captivul tendinței de hiper-reglementare și de birocratizare a tuturor aspectelor vieții sociale; lăsat de capul lui va face din viață un calvar, cetățeanul fiind susceptibil să încalce în fiecare moment o regulă, adică fiind...
Mânia este o dispoziție în care ești aruncat de contexte specifice, posibilii cu un grad mare de probabilitate fiind cumva predefiniți (agresivitatea fizică și verbală survenită pe fondul unui surplus de energie determinat, spre exemplu, de...
Forțele situaționale pot avea, la limită, puterea de a transforma indivizii prinși în spațiul lor în zombie, anulând acțiunea conștiinței de sine prin forțarea unui simulacru al imaginii de sine. Din această perspectivă, cel mai comod ne este să...
Pentru a înțelege epoca modernă trebuie s-o gândim pornind de la începuturile ei, deslușindu-i apoi traseele evolutive. Un început al modernității îl constituie filosofia scolastică, cu trecerea ei la abordarea rațională a Divinității. Este momentul...
Puterea situației ne modifică gândirea, uneori în structurile esențiale, deoarece în baza principiului coerenței[1] noi trebuie să ne păstrăm identitatea cu imaginea pe care ne-am făurit-o despre sine, chiar în condițiile încălcării...
Putem vorbi și de o acțiune pozitivă a forțelor situaționale? În această ipoteză, eroismul, devotamentul etc., adică toate valorile sociale, nu ar ține nici ele de aranjarea trăsăturilor de caracter, ci de norocul de a te afla sub influența forțelor...
Când încerci să gândești viața „de la distanță”, din perspective metafizice, aceasta își pierde din gravitatea pe care pericolul pierderii ei, durerile, dorința de sens etc. i-o dau. Poate că filosofia a apărut ca o necesară distanțare, smulgere...