Mi-a atras atenția interesantul articol al lui Norbert Petrovici Universitatea burgheză văzută prin lentila ideologiei angajabilității (publicat în CRITICATAC) și comentariile pe marginea lui. Cum am o sensibilitate aparte față de problema definirii...
Gregarismul ar putea avea ca fundament biologic o prevalență a neuronilor-oglindă. Aceștia par a fi conectați cu „coada ochiului”: indivizii prinși cu atâta intensitate în diferite grupuri sociale își duc viața trăgând cu coada ochiului la vecini...
Înșurubarea senzorială în moment, încercarea de a-i fixa reperele, dă seama de unul din sensurile clipei. E o prindere în ceea ce oferă contextul, dublată de distanța necesară pentru a reflecta nițel la plinătatea ei. O formă de – eu, aici...
Două povești despre integrare și un simulacru de concluzii. 1. Prima poveste se desfășoară într-un avion low cost pe ruta Bruxeles – București. Pe scaunele din spatele meu o tânără la cca. 25 de ani desfășoară un „schimb de experiență”...
Ideile răzlețe pe această temă îmi par mai eficiente decât un discurs amplu și acuzator. Suplimentar, nu este vorba atât de a vorbi de „ei”, cât mai curând de „noi”, de-o formă instituțională a faptului-de-a-fi-cu, de-a contribui la existența și...
Identitatea este centrată pe problema locului pe care o persoană sau un grup și-l găsește în cadrul unei mulțimi (de coordonate). Motiv pentru care identitatea are nevoie întotdeauna de ceilalți,[1] fie pentru a-i nega, construindu-se în opoziție cu...
Dorința de cunoaștere s-a ivit pe fondul unor dezbateri teologice și păstrează această orientare inițială caracterizată de tendința către înțelegerea totului. În viziunea răsturnată a postmodernismului i-am spune totalitară; însă începutul l-a...
Orice Jurnal este și rodul unei încercări de-a prinde în cuvinte varietatea emoțiilor în contextul cărora se desfășoară o existență. Interesul cititorului este mânat de bucuria regăsirii unora din modalitățile propriei existențe exprimate într-o...
O bună parte din creierul nostru este „ocupat” de ceea ce presupune existența socială: limbaj, norme, interdicții etc., semn al locului pe care-l ocupă cooperarea în dezvoltarea noastră mentală. Cooperarea, atunci când acționează în calitate de...
Uneori a gândi capătă mai curând chipul unor orientări, al determinării unor direcții în care gândul își poate afla desfășurarea. Este stabilirea unor puncte de pornire care pot da seama într-o mare măsură de posibilii sosirii, fără însă a le putea...