Așa arată un milimetru cub din „sufletul” unei femei – este o definiție posibilă a acestei fotografii.
Generalizând, am putea considera că fotografia reprezintă un decupaj din „sufletul” uman.
Utilizarea referinței la suflet în legătură cu această fotografie ar putea fi considerată o glumă sau rodul unei greșite înțelegeri a creștinismului. Ea reprezintă un reducționism neurologic: interpretarea esenței umanului (suflet, minte, conștiință) din perspectiva complexității creierului.
Fotografia reprezintă detaliile unei mici părți din creierul uman (cca. un milimetru cub), reconstruite cu ajutorul inteligenței artificiale (IA).
Așa cum ne spun cei de la revista Nature, fragmentul de creier utilizat pentru această investigație a fost prelevat din cortexul unei femei de 45 de ani, în timpul unei operații de epilepsie. După care o echipă de specialiști în neuroștiințe condusă de Jeff Lichtman de la Universitatea Harvard din Cambridge, Massachusetts a tăiat această bucată de creier în 5.000 de felii, fiecare cu o grosime de 34 nanometri, vizualizate apoi cu ajutorul microscopului electronic. A urmat construcția unei IA care a utilizate toate imaginile vizualizate de microscopul electronic pentru a reconstrui un model 3D al acelei bucăți de creier.
Pentru a avea o imagine asupra complexității activității și, mai ales creierului uman, reiau câteva date din articol:
- Fragmentul de creier utilizat este de cca. un milimetru cub (a milioana parte din creier)
- Acest fragment conține:
- 57.000 de celule neuronale
- 000.000 sinapse
O parte la fel de frumoasă o constituie posibilitatea accesului public la baza de date ce conține aceste imagini, baza de date având o mărime de 1,5 petabyte.
Datele tehnice sugerează un nivel impresionant de complexitate, ce pare să ofere o explicație suficientă pentru ceea ce suntem. Acest nivel al complexității poate acoperi diferitele tipuri de esențe pe care le-am ales de-a lungul istoriei pentru a defini umanul: sufletul, spiritul, mintea, rațiunea, inteligența, conștiința….
PS: Am încercat să atrag atenția asupra acestei informații, ce ilustrează în mod reușit complexitatea creierului, printr-o aparentă abordare de tip misogin. Conținul informației ne lămurește rapid că nu este vorba de nici o diferențiere pe criterii de gen ci, mai mult chiar, ilustrarea complexității prin recurs la investigarea unui milimetru cub din creierul unei femei are șanse să ne lămurească că nu există diferențe de esență pe criterii de gen.
