Caută
Avatarurile unei existențe
Către ce ne îndreptăm?!

Către ce ne îndreptăm?!

Nu țin cu orice preț să amestec discuția despre politică într-o temă ce ține de discursul științific. Însă, discuția despre viitor nu poate ocoli uneori zona politică. În cazul acestui articol importantă a fost posibilitatea ca ziua de ieri, 9 mai 2019, să fie un revelator a două mari posibilități pe care ni le pune la îndemână viitorul, noi având (sau nu) de ales. Deoarece posibilitățile în discuție au fost ilustrate în mod implicit de cele două evenimente care s-au desfășurat ieri, le voi prezenta împreună:

1) Un viitor în care baza o constituie respectarea drepturilor omului prin intermediul statului de drept, această posibilitate fiind sugerată de Summitul informal de la Sibiu. (Imaginea compensează într-o măsură semnificativă lipsa de conținut.)

2) Un „viitor alternativ”, caracterizat de controlul oamenilor prin intermediul instituțiilor statului și al tehnologiei, în care drepturile omului și statul de drept sunt sacrificate, singurele valori fiind consumul și dezvoltarea tehnologică (de dragul dezvoltării). Această variantă a fost sugerată de Mitingul de la Iași,[1] discursurile practicate și mobilizarea prin intermediul instituțiilor statului făcând parte dintre semnalele ce trebuie privite cu atenție.

În mod cu totul accidental,[2] sâmbătă, 11 mai 2019 începând cu ora 14:00 un coleg de la o universitate occidentală, prof. Stefan Lorenz Sorgner, va susține la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați conferința Smart Cities Need Upgraded Humans / Orașele inteligente au nevoie de oameni perfecționați.  Surpriza (neintenționată) este dată de două aspecte:

  1. Conferința abordează nivelul optim al variantei nr. 2[3]. Acest fapt este sugerat de autor prin intermediul celor două exemple prin care a înțeles să-și ilustreze tematica: Sistemul Creditelor Sociale din China și episodul Nosedive din serialul Black Mirror.[4]
  2. În aceeași zi și în același oraș se va desfășura Episodul 2[5] al Mitingului de la Iași: un miting PSD.

Despre „Viitorul nr. 2”

Legătura dintre cele două evenimente o constituie faptul că ambele au în vedere aceeași variantă a viitorului, căreia îi putem spune (în ordinea preferințelor personale) „Viitorul nr. 2”. Putem înțelege acest lucru luând în considerare că modelul chinez este singura alternativă la cel occidental și revenind la cele două exemple ce vor fi discutate de prof. Sorgner, Sistemul Creditelor Sociale din China și episodul Nosedive.

Sistemul Creditelor Sociale din China

Este modelul social pe care-l propune China comunistă. El a fost anunțat pentru anul 2020, însă implementarea lui a început deja.  Anticipând, putem considera că este un model de implementare a ideilor comuniste recurgând la tehnologiile actuale (și la cele viitoare). Esența lui o constituie un nivel extrem de ridicat de control a umanului (adică anularea drepturilor omului).

Puteți vedea aici o scurtă prezentare a sistemului făcută de TVR.

Iar aici puteți vedea o altă prezentare a acestui model făcută de KTF News.

Nosedive

Episodul Nosedive din serialul Black Mirror este o încercare (reușită) de-a ecraniza modul în care ar putea arăta un fragment dintr-o existență umană într-un astfel de model social. Deoarece am indicat deja aici un comentariu pe tema acestui film, nu-mi rămâne decât să vă invit să vedeți filmul (prin intermediul unui extras din el) pentru a accede la înțelegerea situației.

Viitorul se naște astăzi!

Revenind la perspectiva politică internă, amândouă variante au părți proaste și părți bune. Diferența o constituie doza din fiecare și partea nevăzută a fiecăruia din cele două modele.

Am criticat deseori Uniunea Europeană (UE) pentru centrarea ei pe interesul țărilor occidentale, pentru dezinteresul față de pagubele produse sistemelor sociale ale unora dintre statele estice etc. Însă, de fiecare dată a fost vorba de o critică desfășurată din interior (îmi doresc să am în continuare libertatea și posibilitatea de-a o face tot din interiorul UE), în condițiile în care am indicat că văd în Europa și în UE una din dimensiunile lui Acasă.[6]

Am apreciat în unele situații PSD-ul pentru dramul de echitate pe care a reușit să-l aducă în anumite cazuri, contrabalansând excesele și indiferența socială specifică dreptei. Mai mult decât atât, deși îmi sunt mai aproape valorile liberale, sprijin în mod clar anumite politici specifice social-democrației (cele privind educația, sănătate și drepturile sociale fiind pe primul loc). Toate acestea nu au însă nicio o legătură cu PSDragnea. Cred că aceasta este o alegere proastă, care ne va îndrepta în cel mai fericit caz către modelul chinez. Adică, către o formă de comunism eficientizată tehnologic.

Invitația

Vă invit, așadar, să vă înscrieți și participați la

conferința Smart Cities Need Upgraded Humans / Orașele inteligente au nevoie de oameni perfecționați,

aceasta constituind o variantă existențială alternativă (sau succesivă raportat la) la  mitingul electoral (ce se desfășoară în aceeași zi în același oraș)! Ambele evenimente vă pot lămuri cumva asupra viitorului. Competențele vorbitorilor sunt însă diferite.

Întâlnirea se va desfășura într-un spațiu academic. În consecință, ea nu va constitui un eveniment politic[7], fiind excluse poziționările pro sau contra vreunui partid[8], declarațiile cu caracter electoral etc. Tema va fi doar cea anunțată iar dezbaterile vor fi legate de ea.

PS:  Evenimentele politice scot la iveală că în România se implementează alternative ale Sistemului Social de Credite, propus de China, respectiv Sistemul Instituțional/Politic de Credite Sociale, bazat pe regula: „Dacă nu ieși la miting îți pierzi pâinea!”. Scoaterea forțată la manifestări și Sistemul Social de Credite au o origine comună: mentalitatea comunistă (suficient de puternică încât să-și lase urmele asupra majorității partidelor politice).

Note:

[1] Mai puțin partea cu dezvoltarea tehnologică, înapoierea tehnologică având o probabilitate mai mare.

[2] În condițiile în care avea deja programate conferințe în București (la Facultatea de Filozofie a Universității București și la Politehnica București) și în Timișoara, prof. Stefan Lorenz Sorgner m-a contactat, propunându-mi să susțină această conferință și la Galați. În momentul în care am acceptat și, împreună cu alți doi colegi, am decis să mă implic în organizarea acestei conferințe și a dezbaterii ce va urma, nu știam că în aceeași zi și în același oraș va fi organizat un miting politic.

[3] Partea bună a variantei proaste. Chiar dacă ne-am imagina că suntem capabili de a ne integra în modelul de dezvoltare chinez (mă îndoiesc de asta), adică chiar dacă am lua în considerare că putem atinge partea bună a variantei proaste, conținutul bun (dezvoltarea tehnologică) rămâne unul prost (deoarece este îndreptat împotriva umanului). Cu alte cuvinte, partea mai bună a variantei proaste nu o transformă pe aceasta din urmă în una bună.

[4] Am făcut aici o scurtă introducere asupra acestei teme.

[5] Nu cunosc temele vorbitorilor la acest miting (bănuiesc că nu greșesc prea mult dacă le estimez ca fiind identice cu cele de la Iași) dar mi-au ajuns la urechi informații despre modalitatea în care sunt mobilizați oamenii pentru el: în mod forțat, utilizând canalele de comandă ale instituțiilor statului pe care le controlează (faptă prevăzută de art. 297 din Noul Cod Penal – abuz în serviciu; juridic problema este chiar mai complicată, în discuție fiind și statutul jandarmilor care protejează adunări în care oamenii sunt aduși forțat). Pentru tema discutată aici, respectiv alegerea între respectarea drepturilor omului într-un stat de drept și consumul cu orice preț, cu indiferență față de libertate, este relevantă încercarea de mobilizare a celor cărora PSD-ul le strigă că le-a crescut salariile (pentru a respecta relația cu adevărul: în unele cazuri a făcut-o iar în altele nu).

[6] Viorel Rotilă, Despre Acasă. În căutarea identității, Institutul European, 2017.

[7] Nu organizăm o contra-manifestație sau altceva de acest gen. Faptul că unii dintre cei care vin ar putea să fie prezenți deoarece au preferat să asculte o prezentare pe tema viitorului și să discute pe tema alternativelor sale în loc să dea curs solicitărilor șefilor ierarhici de a fi prezenți la un miting electoral nu constituie participare la o acțiune politică, ci o manifestare a libertății.

[8] Poziționările mele în spațiul acestui blog sunt strict personale, fără legătură cu vreunul sau altul dintre partidele politice.

Scris de
Viorel Rotilă
Alătură-te discuției

Viorel Rotilă

În căutarea identității