Când toți par a se muta la stânga, este momentul să faci un pas spre dreapta!
Nu te bucura de cât urmează să câștige alții! Fii trist că simplul cetățean iar o să piardă!
Fără opoziție orice partid tinde să devină unic.
Nu contează ce ai votat, ci ceea ce a rezultat în urma votului.
Nu uita: alegerile electorale nu au legătură atât cu valoare, cât cu capacitatea de mimare a ei!
Nu fi trist că unii au pierdut și nu te bucura că alții au câștigat! Vei rămâne doar cu ceea ce reușești să faci pentru tine după ce foștii ți-au luat tot ce-au putut iar cei noi speră să-ți ia și ce ți-a rămas.
Concluzia oricărei dezbateri politice ține de un argument decisiv: puterea. Restul este doar încercarea de a te convinge că îți este bine când tu simți că-ți este rău.
Bucuria șansei pe care o au acum măsurile sociale îmi este umbrită de costurile ce însoțesc această speranță.
Îmi este la fel de greu să spun cine a plecat de la putere și cine a venit. Un ei nedeterminat, aflat parcă în continuă opoziție cu noi, cei care credem că subscriem la noțiunea de popor.
Cel mai trist sunt pentru lipsa de opțiuni pe fondul căreia a trebuit să votez. Tragic este însă că aceasta este esența celui mai bun regim politic cunoscut: democrația.
Cu tristețe văd cum unii cred că s-a votat pentru ei, când de fapt votul împotriva altora i-a făcut să pară simpatici.
Sper să apuc timpuri în care să mă duc la vot dorind cu adevărat să aleg pe cineva, și nu mânat doar de simțământul datoriei civice.
Mulțimea celor care se dau drept victime ale vechiului regim este direct proporțională cu cei care stăteau ascunși în acea perioadă.
Normalitatea ar trebui să ne aducă în zona opoziției majoritatea analiștilor care au umplut atâția ani ecranele. Urmează să vedem dacă trăim într-o lumea normală.
M-ar bucura acum prezența publică a intelectualilor stângii, capabilă să genereze un sens profund al social-democrației.
