În căutarea identității
Există două motive esențiale pentru preocuparea mea față de problema pandemiei COVID-19:
Primul este pragmatic: sunt prins cumva în dinamica evenimentelor, fiind nevoit să găsesc soluții pentru cei care se află în această luptă. Acest motiv este și o sursă potențială de subiectivitate, existând riscul ca opiniile mele să fie tulburate de interesul pe care-l am pentru această perspectivă. Onestitatea intelectuală și, mai ales, normele academice mă obligă să recunosc posibilitate a greși din cauza interesului pe care-l am pentru problema în discuție. Chiar dacă mă străduiesc să mă poziționez obiectiv știu că pot fi subiectiv fără să-mi dau seama. De aceea, recomand ca lectura ideilor mele pe această temă să fie făcută ținând cont de acest potențial conflict de interese.
Al doilea este de ordin intelectual: cred că a ști/considera că poți contribui cu ceva la lupta dată de societate împotriva pandemiei COVID-19 și a nu o face reprezintă o trădare a rostului personal. Într-o judecată (nejustificat de) dură aș spune că gestul de a se cantona în zona preocupărilor curente din partea celor care ar putea contribui la un spor de cunoaștere specifică acestor vremuri este echivalentul situării în zona „dezbaterilor despre sexul îngerilor”. Există o limită evidentă a acestei critici: tăcerea ar putea fi mai bună decât abordările eronate. Cu alte cuvinte, modestia ar putea fi mai utilă decât îndrăzneala. Spaima indusă de riscul erorii mă face să reflectez deseori la această dilemă. În același timp însă, sper ca măcar o parte din modul de-a fi al științei să fi străbătut deja în mentalitatea noastră, lectura critică a ideilor mele reducându-mi posibilitatea cantonării în zona erorii. Oricât de dureroasă ar fi critica pentru orgoliul personal (durerea tinzând să fie invers proporțională cu amploarea erorii), știu că aceasta este soluția pentru a ne muta cât mai mult în zona societății bazate pe cunoaștere. Cred că cunoașterea este șansa noastră în lupta împotriva pandemiei COVID-19, ea fiind necesară pe toate palierele vieții sociale.
„A gândi cu capul în găleată”/„a avea o găleată pe cap” înseamnă a vedea lumea exclusiv din perspectiva propriilor cunoștințe, valori, credințe și dorințe, ratând tot ce nu corespunde acestora. „Găleata” este filtrul pe care-l constituie propriile limite cognitive, amplificate de intenția subordonării întregii lumii la interesele noastre. Expresia implică a ne limita perceperea lumii, considerând...
Nu vă lăsați păcăliți de grafice: raportul dintre numărul de teste efectuate și numărul de cetățeni descoperiți a fi pozitivi SARS-CoV-2 nu spune nimic semnificativ de unul singur. Considerând că el exprimă eficiența testării, trebuie să remarcăm că pe baza datelor disponibile ne aflăm într-o zonă de incertitudine. Chiar dacă sună rezonabil pentru simțul comun, raportul...
În sprijinul creșterii nivelului de înțelegere a situației în care ne aflăm aplic clasificarea cunoașterii făcută de Donald Rumsfeld[1] la contextul creat de pandemia COVID-19, încercând astfel o formă de clarificare bazată pe cele patru poziții cognitive posibile: (1) Cunoscutul cunoscut – este ceea ce știm în mod corect. Poate fi identificat în special prin intermediul...
Precizări prealabile La începutul lunii mai am făcut publică o primă formă a unui articol pe tema limitelor cunoașterii în pandemia COVID-19 și efectelor lor[1]. Deoarece între timp unele dintre problemele pe care le abordez în acel articol încep să ocupe un loc tot mai amplu pe agenda publică, reiau abordările din cadrul lui, pe fragmente...
Un argument prezentat de dr. Raed Arafat în discursul de susținere a legii privind carantina[1] a devenit între timp o știre, fiind reluat în multiple forme de mass media. Exemplu prezentat de dr. Arafat nu este un argument în favoarea izolării/instituirii carantinei pentru persoanele infectat, ci unul în direcția tratamentului forțat al pacienților. Ceea ce ar...
Cred că virusul SARS-CoV-2 este real, impactul negativ al bolii COVID-19 asupra unora dintre persoanele infectate și asupra societății fiind unul deosebit de grav. Cred în efectele negative asupra comunității, generate de comportamentele iraționale în fața COVID-19 cum ar fi: negarea existenței virusului/bolii, refuzul respectării recomandărilor formulate de autoritățile medicale, teoriile conspiraționiste pe tema COVID-19 și...
Legea consecințelor neintenționate se referă la diferențele care apar între intențiile celor care adoptă o politică publică și rezultatele acelei publice, atunci când rezultatele sunt radical diferite față de intenții. Un scurt exemplu poate ușura înțelegerea legii consecințelor neintenționate: Guvernatorul (britanic) al unei provincii din India a dorit să reducă numărul accidentelor prin mușcături de vipere...
Dacă există o variație semnificativă a capacității de testare într-un interval de timp, dublată de o modificare a metodelor de selecția a celor testați, atunci creșterea numărului de cetățeni descoperiți pozitiv SARS-CoV-2 nu indică în mod obligatoriu și o creștere a numărului de cetățeni infectați; este doar una dintre interpretările rezultatelor (cu un grad semnificativ de...
Prin natura profesiei/preocupărilor citesc zilnic newsletter-ele revistelor Nature și Science (conținând rezumatele articolelor). De cca. două luni zăresc săptămânal câte un articol sau studiu pe tema hidroxiclorochinei, cel mai adesea indicând fie lipsa dovezilor privind eficiența acestui medicament antimalaric fie ineficiența + efectele sale adverse[1]. Dacă există dovezi ale ineficienței acestui medicament de ce mai este...
Gândirea magică este o încercare de a recăpăta senzația de putere atunci când este evident că lucrurile ne-au scăpat de sub control. Romania a pus în practică o politică publică de luptă împotriva pandemiei COVID-19 bazată pe abordarea rațională. Dacă ne raportăm la țări precum Marea Britanie și S.U.A am putea chiar spune că stăm binișor.[1] Însă,...
